MARIN

cuvinte magice

2012-01-27T23:12:00.001+02:00

In continuare pe blogul meu vin oameni care cauta:- "papuci de casa" - ei bine papucii pe care ii am, mi tin pentru mine asa
ca n-am de dat;- "cum se folosesc carjele" - daca ai nevoie de instructiuni pentru asta, nu ma mir ca ai ajuns sa ai nevoie sa folosesti asa ceva;- "cum dezghet portiera" - ca mine! tragi pana cedeaza doh! Sau dupa ce te
destepti poti sa iti iei spray d'ala bengos sau apelezi la vechiul truc: torni apa fiarta ca in epoca antica :D;- "masini de dezapezit zapada" - adica hah? dezapezit zapada....n-am cuvinte...gasiti voi logica....;- "cum sa faci un mini seif" - asta m-a dat peste cap...si chiar nu am idee cum ar duce aceasta cautare la mine pe blog insa wow, sunt o mina universala de informatii- "vesta cu blanita" - este favorita mea, in primul rand ca nu detin una, in al doilea rand ca nu imi aduc aminte sa fi scris de una pe blog si in al treilea rand sper ca se refera la articolul vestimentar si nu la acel par din exces pe care unii il numesc alintat "vesta" :P;- "mini UGG" - eu am doar maxi ca port 39, pentru mini la urmatoarea cautare.- "petrecere mcdonald's in imagini" - oricat de mult as slabi imaginea mea infulecand burgeri ma va urmari, nu doar, in cosmarurile mele ci si pe blog se pare.Cele mai multe cautari insa le-a adus "Canionul Tara" si "Durmitor Park" se pare ca idea mea nastrusnica din ultima perioada de a merge la vara din nou in Muntenegru, are un sambure de adevar - pe langa faptul ca a fost una dintre cele mai frumoase vacante prin superbitatea peisajelor, a fost si una din cele mai ieftine...asa ca fiind criza nu ar strica o vacanta de student! :)Hai mai vedem peste o luna ce mai aduce gogu pe blogu-mi, si desi ar trebui sa scriu in continuare despre cuvintele care imi aduc trafic, recunosc ca nu prea am inspiratie cand vine vorba de papuci de casa, UGGuri sau veste.....dar poate gasesc altele mai interesante si in curand voi figura sub wikipedia la cautarile pe diverse "cuvinte magice"

Sine ira et studio! sau ce fac 8 ore de somn

2012-01-27T10:39:00.001+02:00

Asa se simte Marin in dimineata aceasta - libera, fara sentimente negative! Si trebuie sa recunoasca ca este un sentiment minunat! La naiba, cateodata este ingrozitor de greu sa fi optimist mereu! De multe ori bancul acela care se refera la copilul optimist care gaseste sub pom, o balega si se bucura intrebandu-se unde e calul, e al naibii de pus in practica la -10 grade. Insa cand, dupa ani de zile de auzit acest banca inca te bufneste rasul, atunci mai ai o sansa sa fi optimist! Si cum karma buna se atrage cu miere, adica cu ganduri pozitive, azi am ales sa caut calul.... :) care cel mai probabil este undeva prin Maldive la soare si bea niste Cosmopolitan, insa nu ne incurcam in detalii!

Aseara, in loc sa lucrez la proiectele care mi-ar aduce bani, m-am pus in pat pret de un episod de serial dramatic si adormita am fost pana azi la ora 6.30...doamne bine fu! Se prea poate ca si aerul rece inghitit ieri in tone industriale sa imi fi prins bine sau sa fi fost curentul de la cele trei usi prinse in centura de siguranta care tindeau sa se deschida la fiecare curba...nu vreau sa ii fur nimanui din merite insa oricum o noapte cu somn lung si adanc face minuni, va zic! :) Si cred ca acestui SOMN i se datoreaza starea mea de pozitivitate in doza dubla! Am ales azi ca oamenii meschini si mici ;), care obisnuiau sa imi strice ziua pentru ca ma lasam marcata de gesturile lor sa devina subiect de gluma si de compatimire. Am ales ca oamenii prosti, doamne multi sunt, sa devina subiect de mandrie ca la mine la mansarda un singur neuron, face treaba a 1000 neuroni de-ai lor. Am ales ca zapada inghetata este buna pentru fitness moca :P.

Insa cel mai important am decis ca daca ma dau cu fundul de pamant nu inseamna ca mi se va face voia ci doar ca ma voi alege cu o enorma durere de posterior.

Asa ca out with the bad and in with the good, vorba americanului si sa ne cautam fiecare propriul cal, zic! :) Si daca nu merge "cu calu'" apai mai am varianta de a imi scrie cu ruj pe oglinda "bai optimisto!" si poate asa va da rezultate, pentru ca sincer drobul de sare daca e sa pice, pica oricum, insa nu inseamna ca trebuie sa imi tin teasta sub el ca sa ii atenuez picajul :P

Hai sa avem o zi frumoasa, orinde ne-am afla si oricati prosti am intalni in cale! :)

Pentru ca atunci cand meriti, capeti! :)

2012-01-26T21:01:00.001+02:00

Azi a fost o zi minunata! Ma trezesc dimineata, mai devreme ca in mod normal pentru ca ador sa fac fitness dimineata asa incat asteptarea dinaintea datului la lopata imi da mereu o energie care nu ma lasa sa dorm. Machiata si aranjata, nu puteam infrunta nametii altfel, imi iau lopata la spinare si ma grabesc spre masina.Click-click, usa de la sofer nu mi se mai deschide de vreo doua zile, mecanism cedat la inghet, merge deschisa din interior insa din exterior este anti-efractie asa incat deobicei intru fie prin dreapta in masina fie deschid usa din spate, las spatarul de la scaunul soferului in jos si imi deschid usa de la sofer din interior! Ce pot spune viata este o aventura continua pentru mine! ;)Ei bine azi, urmez aceasi pasi de mai sus, numai ca usa din spate refuza sa se mai inchida....mecanism inghetat....ma duc pe partea dreapta deschid usa din spate pentru ca blonda fiind ma gandesc ca doua usi care nu se inchid/deschid nu sunt suficiente si incerc sa trag de pe partea acea usa ca sa o inchid...oricum povestea pe scurt este ca dupa o ora de stat dat la lopata cu caldura la maxim in masina pornita aveam in continuare 2 portiere care nu se inchideau si una care se deschide doar din interior. Cum era clar ca masina nu o puteam arma, ma inarmez cu rabdare si ma pornesc spre service, service aflat 5 km mai incolo, cei mai lungi in perioada de timp au fost parcursi in 3 ore, cu portierele tinute oarecum inchise de centurile de siguranta si cu un frig napraznic in masina, odata ajunsa la service evident ca s-au dezghetat si usile asa incat au reusit sa le inchida, mai putin usa soferului care are rupt un cablu care va dura sa fie adus din Germania fix 15 zile....15 zile de facut spagatul si alte miscari sexy pentru a reusi sa ma urc in minunata mea masina....Ei bine cam asa mi-am petrecut eu astazi ziua...pentru ca mi-a luat alte 2 ore sa ajung inapoi acasa...timp in care am pierdut o minunata zi de concediu stand in masina si admirand starea drumurilor si a cretinilor care se gandesc ca e bine sa arunci toata zapada de pe masina inapoi in strada proaspat curatata de pluguri....asa cum ziceam o zi minunata astazi pentru ca sunt blonda si pentru ca merit! :)))

Voi cum v-ati petrecut noaptea?

2012-01-25T04:03:00.002+02:00

Dupa ce toata ziua am fost "izbiti" de cea mai mare furtuna solara a secolului, in seara asta ne-a lovit si zapada din nou! :) Nu-i asa ca e frumos? :)

Telefonul mobil

2012-01-24T22:30:00.001+02:00

Eu, spre deosebire de omul normal din societatea de azi detin doua telefoane, la care vorbesc la fel de mult, in medie cam 6 ore pe zi. Cand nu vorbesc la ele, le folosesc pentru a trimite sms-uri, a da mailuri, a naviga pe diverse pagini de socializare sau a cauta varii informatii despre varii subiecte.Insa de cand mi-am cumparat prima oara mobil prin 1900 toamna, mama mea m-a invatat un lucru: cand intri la teatru, la film, la concert il dai pe silentios, adica ii tai mau-ul. Habar nu avea mama mea ca in loc sa imi ofere educatie a facut din mine o necioplita care isi inchide mobilul atunci cand aude un cretin ca zice in boxe: "va rugam opriti telefoanele mobile pe durata spectacolului!" Pe intelesul tau de om "educat si mers in toate societatile" ii inchizi naibi soneria aia de care esti atat de mandru incat o lasi sa sune cat mai tare posibil si cat mai mult timp, astfel incat toata lumea care este alaturi de tine in sala sa te remarce si sa te priveasca cu recunoastinta!Pentru ce iti sunt recunoscatori? Cum pentru ce? Pentru ca l-ai intrerupt pe idiotul ala de actor in mijlocul piesei de teatru, ca ai dat bani pe bilet si deja te plictisisei noroc cu "fratele" ala care si-a luat bemveu d'ala bengos si nu putea astepta sa iti dea vestea la telefon. Sau pentru ca i-ai taiat elanul cretinului ala care a studiat o viata intreaga un instrument si acum are pretentia ca 20 de ani mai tarziu, tu om de altfel important care faci trafic cu chiloti de dama sa iti pui pe stop legatura fragila cu clientii tai pretentiosi care te suna neincetat sa vada daca ai oferte, in timp ce el cantaret sau cum s-o numi vine si zqangane la chestia aia? Asta da, tupeu! Ca sa nu mai zic de idiotii aia, care dau bani pe biletul de film si la naiba, au tupeu sa te shashaie pe tine ca nu iesi din sala cat vorbesti cu mandra dansatoare cu educatie aleasa pe care ai intalnit-o vineri in Bordeloo si te-a sunat sa te intrebe daca ii bagi bani in chiloti (luati de la tine 3 la 10 roni ca erau la oferta) si sambata asta sau daca o plimbi cu bemveul (ala al prietenului, ca tre sa il incerci si tu) dupa ce termina "job-ul" duminica dimineata.... Iti multumesc ca apari in calea mea stimabile si multumesc ca datorita tie, viata mea este mult mai plina de suspans, pentru ca niciodata nu stiu cand ma va suprinde un "ard in flacari!", "billionaire" sau orice alta melodie care iti reprezinta atat de bine sentimentele tale fine de om educat! Da, pentru ca esti atat de destept, probabil ca te-ai prins ca nenea asta a fost impresionat si faptul ca repeta ca mamutoiu' sunetul telefonului este felul lui de a recunoaste superioritatea ta de neaderthal asupra lui, un biet homo sapiens!

Buna dimineata!

2012-01-22T09:15:00.000+02:00

hai sa ne binedispunem si sa asteptam cu toti ceva frumos :)

Atunci cand eu devine EU!

2012-01-21T18:41:00.000+02:00

Azi mi-am dat seama ca timpul petrecut cu mine si cu gandurile mele, este indispensabil pentru a fi o persoana fericita...sa stai sub umbrela uitandu-te la zapada cum cade si sa citesti o carte poate fi cea mai minunata experienta, mai ales daca faci asta band o ciocolata calda care anuleaza orice senzatie de frig.Mi-am amintit ca iubeam sa citesc si ca asta ma facea mereu sa ma simt bine, asa incat acum recuperez citind orice, oricand, oriunde...cartile au redevenit parte din mine...si timpul petrecut in compania lor este de fapt timp pe care il petrec cu mine! Si eu sunt o persoana specila nu d'aia cu loc preferential de parcare desi mi-ar surade cateodata :P ci o persoana minunata! Si sunt in stare sa fac al naibii de multe chestii misto si stiu o gramada de chestii.Am reinceput sa nu ma mai privesc prin ochii unei persoane care nu ma place, ma privesc prin ochii mei si la naiba imi place ce vad, uitasem ca sunt sexy, ca pot sa ma simt bine si ca am enorm de daruit! Nimic nu se compara cu "tu" atunci cand esti "TU", cand iti permiti sa te gandesti la tine si la faptul ca tu trebuie sa contezi, ca nu trebuie sa te compari cu nimeni pentru ca nimeni nu poate fi ca tine! Una din cartile pe care le-am citit in ultima perioada mi-a reamintit ca daca vei incerca sa schimbi oamenii de langa tine nu vei ajunge decat o femeie care iubeste prea mult dar cu prea multa amaraciune, prea multe lacrimi si prea multa tristete. Singura persoana pe care ar trebui sa o schimb cand esti nefericit esti tu, nu persoana iubita, nu parintii, nu prietenii doar pe tine si daca ceilalti accepta schimbarea foarte bine! Daca nu, inseamna ca nu merita sa faca parte din viata ta.Este pentru prima oara cand eu imi spun ca sunt frumoasa si nu mai astept ca altii sa o faca, imi spun ca eu sunt desteapta si nu mai astept ca altii sa o faca...in fond persoana care ma cunoaste cel mai bine, nu pot fi decat eu, nu? Si daca altii vad aceste lucruri in mine si multe altele, oare nu e timpul sa deschid ochii si sa ma vad la justa mea valoare?Mi-am readus aminte ca pot fi femeie, pot fi seducatoare...ca pot fermeca pe cineva cu o privire increzatoare chiar si cand nu sunt machiata si ca pot sa fac absolut tot ce imi pun in cap! De ce oare am uitat asta? Zapada de azi mi-a aratat sunt frumoasa, fara machiaj, fara masca si fara un rol jucat...eu, Marin sunt frumoasa! Asa mi-am petrecut eu prima ninsoare din anul 2012...cu mine, m-am redescoperit si sa va spun un secret....cred ca m-am indragostit...de MINE! :)Piesa de mai jos, de fapt mixul celor doua piese imi place la nebunie asa incat o impartasesc cu voi!

prima zapada in parc....

2012-01-21T16:39:00.001+02:00

Ultima poza mi s-a parut geniala. Semnul de "ocolire" urcat in pom, deasupra unui cuib de banci stranse parca asteptand amantii sa se ascunda de privirile indiscrete.....superb pentru o zi de iarna :)

Zaaaapada

2012-01-21T09:38:00.000+02:00

Prima ninsoare adevarata pe sezonul asta! In sfarsit! Marin e bucuroasa ca un copil intr-un magazin de jucarii :) Simt ca zapada asta va aduce numai lucruri bune :) Ieeeei, acum Marin isi va imbraca dosul gros si se va duce in parc sa se bucure de ninsoare ;) sa aveti o zi frumoasa! :)

De pe net adunate

2012-01-19T16:39:00.001+02:00

Ce parere aveti? Mie, personal, mi s-a parut nostima rau :)

Potential sau pentru ceea ce merita sa lupti - rezolutie de anul nou

2012-01-17T12:50:00.001+02:00

A fi fericit nu vine pe tava de cele mai multe ori, din pacate pentru mine nu am fost niciodata o mare luptatoare: in dragoste, in cariera, la scoala asa incat fericirea daca implica lupta nu prea avea cum sa ramana mult prin zona mea. Acolo unde am vazut potential, daca a implicat lupta cu sange de cele mai multe ori mi-am luat bocceluta si am plecat in cealalta parte, asa am facut acum multi ani si am continuat sa o fac desi anul trecut mi-am jurat ca nu ma voi mai da la o parte. E trist, pentru ca potentialul nu este ca si gunoiul pe strazile Bucurestiului, adica sa il gasesti la orice colt de strada, tot anul trecut am vazut in fata mea potential, si pentru ca nu am reusit sa imi amintesc cine sunt si cum sunt, nu am reusit sa scot maximul desi zilnic vedem sanse si in mintea si in inima mea imi dadeam seama ca stateam pe un bolovan care ascundea o minunata nestemata si care depindea doar de mine sa se transforme intr-o minunata bijuterie. Am crezut in nestemata acea multa vreme insa niciodata suficient de mult incat sa o lustruiesc, m-am lasat absorbita insa de neincrederea in mine si am preferat doar sa sed pe ea, ca intr-un final sa ma ridic si sa plec.Eram cineva care, cu ochii mintii si cu cei ai inimii, vedea un lucru minunat insa nu reusea sa isi mobilizeze muschii corpului asa incat sa il scoata la iveala! De acum inainte voi lupta pentru lucrurile cu potential din viata mea! Ziceam zilele trecute karma iti scoate in cale oameni de la care sa inveti, multa vreme cineva mi-a spus ca lupti pentru chestiile in care crezi, am zis ca o voi face insa m-am lasat descurajata!Alaturi de rezolutia anului nou in care imi doream sa fiu fericita, mai adaugam una zilele astea: sa lupt pentru chestiile cu potential, sa nu mai renunt si mai ales atunci cand gasesc ceva ce are sansa sa se transforme in nestemata (cariera, dragoste, eu) sa pun mana, ca ajuta mult la conditia fizica, si sa ma apuc de lustruit! Poate va merita sau poate nu, insa important este ca la final va fi o calatorie de care ma voi fi bucurat si s-ar putea sa mai descopar si ca a meritat munca si daca nu, ce conteaza? Va fi fost o mare distractie! ;)Crap, somnul se pare ca nu ii prieste lui Marin, mai ales daca e jumatate de noapte si jumatate de zi :)))! si pentru a va fi alaturi de o postare lacrimogena pe o parte si plina de bijuterii pe alta, va pun o melodie care pe mine ma bine-dispune mereu. Am ales o versiune sexy pentru ca merge cu noua mea personalitate! :)

Postarea de luni :) sau ce citeste lumea acu trei luni si scrie abia azi despre :))

2012-01-16T19:09:00.001+02:00

Mi-a ramas in cap ceva ce am citit acum multa vreme pe blogul unui nene, e singura postare pe care am citit-o insa asta pe care mi-au cazut ochii m-a urmarit. Iar in perioada asta in care incerc sa redescopar chestii uitate despre mine, mi-am dat seama ca omul avea dreptate. In mare zicea cam asa...atunci cand vedem ceva care ne-am dori sa avem si noi in viata: o relatie perfecta, un copil destept, un job plin de satisfactii, o silueta de invidiat primul sentiment pe care il incercam este invidia iar gandurile sunt de genul: "de ce ala si nu eu?", "ce are aia si nu am eu?" etc. In loc sa simtim bucurie, pentru oamenii aceia ca si-au gasit ce isi doreau si sa ne dorim si noi sa fim la fel de norocosi incat peste un timp sa putem fi la fel ca ei, noi devenim invidioasi si ne incarcam cu energii si sentimente negative! El zicea ca atunci cand esti pozitiv, si viata e pozitiva cu tine sau ma rog, ceva de genul :P. Si pentru ca in capul meu a facut sens ce zicea omul acela, mi-am dat seama ca in perioada in care eram pozitiva si aveam un mojo bun, karma ma rasplatea cu o gramada de bunatati :) asa incat desi pe undeva m-am uitat pe mine, week-end-ul asta am gasit cateva bucatele prin camara! Mi-am dat seama ca sunt o persoana wow, ca am forte multe de oferit, ca stiu o gramada de lucruri, inca mai am de regasit frumusetea, super energia si desteptaciunea (gasitorului recompensa!!!) :)) insa abia am plecat la drum, asa incat cred ca sunt pe calea cea buna, de a imi regasi increderea in mine.Acum multa, multa, multa vreme persoana cu care imi imparteam viata, a dus munca de lamurire si a adaugat caramizi peste fundatia inceputa de familia lui Marin insa pe care blogarita de mine o lasase in paragina. Mi-a dat aripi si m-a invatat sa zbor, sa am incredere in mine si in cei din jurul meu, sa caut sa invat mereu lucruri noi si sa impartasesc si altora lucrurile pe care le stiu, sa imi iubesc defectele si sa muncesc sa le indrept si mai presus de toate m-a invatat ca pot sa fiu independenta fara insa a calca lumea in picioare, asta a fost partea cea mai grea pentru copilul super rasfatat caruia ii se cuveneau toate :D! In perioada acea, increderea mea a cunoscut spatiu cosmic :) Anul trecut, am uitat toate astea si am devenit o persoana agasanta si chinuitoare pentru mine si pentru cei din jur, chinuita de indoieli, am inceput sa imi vad doar defectele si sa imi neg calitatile, mi-am indepartat oamenii dragi (e drept unii sunt la mii de mile distanta, dar asta nu e o scuza :)), am uitat sa investesc in mine, sa imi acord timp si am uitat sa zambesc, motive pentru care am devenit nefericita si in loc sa fac ceva ca sa schimb situatia m-am complacut in ea. Una din rezolutiile de anul nou era sa redevin fericita asa incat sa am mereu motive sa zambesc, pentru ca viata e scurta si nicioadata nu stii cat de repede iti vine timpul! Inca din primele zile ale anului incerc sa imi aduc aminte de spatiul meu cosmic, de aripi, chestiile din neuron si mai ales de persoana mea! O femeie puternica caruia nu ii sta nimic in cale! Week-end-ul asta mi l-am dedicat, am petrecut timp cu mine, chiar sunt o tipa misto :)))), am invatat lucruri noi, am cunoscut oameni draguti, am fost motiv de inspiratie pentru cineva, am primit aplauze la scena deschisa si mi-am dat seama ca am o problema cand vine vorba sa pronunt repede: "sase sasi in sase saci!" de trei ori :)))! Am facut de toate mai putin partea cu marea! :( Cum neuronul meu este cel mai activ noaptea, sambata pe la ora 1 si ceva mi-a spus ca datorita faptului ca duminica la ora 9 aveam deja angajamente, era cam greu de realizat si drumul inapoi in timp util dupa vederea rasaritului, asa incat am amanat pe vinerea urmatoare, si am inlocuit autostrasa A2 cu un somn bun! Promisiunea de la comentariu se amana pe saptamana urmatoare, Florian! ;)LE: am pus si o melodie ca sa va tina companie cat cititi ditamai postul :))

Cafeaua de dimineata

2012-01-14T11:18:00.000+02:00

Somnul a avut alt drum noaptea trecuta, iar eu nu i-am fost trecuta in agenda asa ca am decis sa imi beau cafeaua impreuna cu orasul meu, mi-am luat termosul si m-am plimbat pe strazile inca adormite ale Bucurestiului...am un oras frumos atunci cand doarme, m-am simtit parca prinsa de o vraja si parte dintr-un tinut magic aflat sub tacere. Cred ca a fost cea mai buna cafea pe care am baut-o in ultima perioada...Muzica celor de la Lifehouse si gandurile m-au insotit si mi-au urat Buna dimineata!Asa ca Buna dimineata si voua oriunde v-ati afla! si pentru ca muzica azi mi-a deschis apetitul de a pleca la drum, cred ca maine vreau sa imi beau cafeaua cu marea si sa vorbesc cu rasaritul soarelui....hmmmmm....nu e o idee buna? ;)

Gandirea

2012-01-13T23:10:00.002+02:00

Gandirea umana este ciudata, insa cand a fi om nu e suficient si cineva iti mai adauga sarea si piperul care te fac femeie, te-ai ars. Pentru noi, femeile, analizarea in exces si gandirea sau mai bine zis regandirea lucrurilor ne fac de multe ori sa trecem peste esential, devenim obsedate si ajungem sa ramanem cu ramasite....de ceva vreme am redescoperit Everlast, iar in ultima perioada piesa asta ma urmareste peste tot insa ma ajuta sa ma privesc in interior, ma ajuta sa imi eliberez sentimentele iar pentru mine este ceva benefic zilele astea :). Deci ce parere aveti de piesa asta?

Google on the map

2012-01-11T11:49:00.001+02:00

Tocmai am primit un telefon care mi-a adus un mare zambet pe fata, un prieten de la Valcea m-a sunat si mi-a spus sa dau cautare pe Google dupa orasul lui si sa dau scroll pana la ultimul link gasit de Gogu pe prima pagina ;) va las pe voi sa va delectati cu raspunsul ;) Merci Alecs! ;)

Increderea in mine - rezolutie de anul nou!

2012-01-11T10:18:00.001+02:00

Pentru mine este un lucru foarte dificil. Acum cativa ani, o persoana apropiata mie imi spunea ca ar trebui sa incerc sa ma vad cu ochii celorlalti ca sa inteleg ce vede lumea la mine. Acest lucru mi-a fost repetat si anul trecut si in ultimele 3 zile l-am auzit de 4 ori de la persoane care fie ma cunosc de ani buni, fie m-au intalnit de cateva ori in viata lor si cum mereu am crezut ca soarta, kismet-ul sau karma iti pune in drum oameni care sa te ajute in anumite momente in viata poate ar fi cazul sa mai si asculte ce zic acesti oameni. Ieri cineva ma acuza ca fac pe victima, pana la revelion i-am dat dreptate pentru ca de multe ori am preferat sa plec capul, sa imi inghit cuvintele si sa incerc sa merg mai departe fara a incerca sa fac ceva insa una din rezolutiile de anul nou pentru mine a fost sa incep sa am incredere in mine! O persoana care are incredere in ea, este o persoana puternica si nu poate fi o victima asa incat daca toata lumea ma vede ca o persoana puternica si plina de incredere in ea, oare nu ar fi cazul sa reincep sa ma vad si eu asa? Anul trecut candva am pierdut aceasta abilitate, sa fie din cauza kilogramelor in plus, din cauza unor cuvinte spuse la suparare...nu am stat sa contorizez important este ca acest lucru m-a afectat si mi-a afectat viata din ultimele 6 luni. O doamna in varsta, o luptatatoare si o inteleapta pe care am cunoscut-o anul trecut m-a privit multa vreme in ochii si m-a tinut de maini bland fara a imi spune nimic, treceam printr-un moment greu din viata mea si alinarea era un lucru de care aveam nevoie sub orice forma. Apoi cu o voce blanda insa care trada forta interioara mi-a spus ca in fiecare dimineata ar trebui sa ma privesc in oglinda timp de 15 minute si sa ma iubesc. Am zambit (ce idee!), insa ea mi-a zambit inapoi, parca citindu-mi gandurile si mi-a spus ca daca in fiecare zi ma voi uita in oglinda si imi voi acorda timp sa ma iubesc, incet, incet voi descoperi si ce vad altii in mine, pentru ca ochii sunt oglinda sufletului si daca imi voi permite sa vad si eu ce vad altii in mine atunci voi reinvata sa ma pretuiesc asa cum o fac altii!Am dat din cap simplu si gandul meu a fost: "ce prostie!", ea a continuat sa zambeasca si mi-a spus ca nu trebuie sa accept ce imi zice ea, trebuie doar sa imi permit sa ma gandesc. O sa existe o postare pe care o sa i-o dedic si alaturi de ea va voi mai vorbi de alte doua persoane. Postarea va veni undeva in martie cand voi fi primit un raspuns final, e scrisa insa pana cand nu voi stii cum stau cartile am decis ca nu o voi publica, pentru ca va afecata multa lume din jurul meu indiferent de rezultat.E greu al naibii sa te vezi asa cum te vad altii, mai ales daca imaginea ta despre tine nu corespunde cu ceea ce vad ei, noptiile nedormite din ultima luna mi-au dat mult timp de meditatie, cam 8 ore in medie pe fiecare segmet :)). Asa incat intrebarile despre mine pe care mereu le bagam sub perna si ma culcam pe ele, de data asta nu au mai fi putut fi ascunse m-au obligat sa reflect mult asupra lor si a raspunsurilor. A trebuit sa imi accept greselile si sa accept si greselile altora, a trebuit sa accept ca va fi o lupta cu mine sa redevin persoana de care lumea se indragosteste pe loc atunci cand o cunoaste, a trebuit sa accept faptul ca trebuie sa invat sa ma iubesc, ca trebuie sa am incredere in mine sunt pasi marunti insa pana mai ieri erau doar vorbe, perioada aceasta le-a transformat in sentimente, lacrimi, promisiuni facute mie si raspunsuri. Toate rezolutiile pe care le am de la anul nou sunt trasate, deja am devenit nerabdatoare sa vad ce imi asterne viitorul si pentru ca sunt convinsa ca atunci cand incepi sa faci schimbari in bine, lumea iti raspunde cu bine, sunt pregatita sa zambesc sortii ;) Am iubit mereu imaginea pe care o au altii despre mine si acum mai mult ca niciodata sunt hotarata sa ma vad prin ochii lor si sa accept ca imaginea lor este si a mea!Sa aveti o zi minunata oriunde v-ati afla!

Citirea oamenilor - rezolutie de anul nou!

2012-01-10T10:30:00.001+02:00

Mi-am promis ca o perioada pana cand imi fac ordine in ganduri sa nu mai scriu insa asta ar insemna sa imi incalc promisiunea si una din rezolutiile de anul nou sa scriu mai des pe blog. E trist cand ti se demonstreaza ca ai dreptate...mai ales in cazuri in care inimioara mica si plapanda spera si isi tinea degetele incrucisate sa nu se intample, insa...viata cateodata iti serveste niste lectii prin care sa te faca sa vezi adevarul asa s-a intamplat cu mine azi...si cum "the gut feeling", cum zic americanii s-a transformat in realitate. Asa incat azi ma declar degustata... si cand te gandesti ca aveam atata incredere...trist. Poate anul acesta voi ajunge sa cunosc oamenii mai bine si sa nu mai acord incredere celor care nu merita - rezolutie de anul nou! ;)

Speranta

2012-01-08T14:24:00.000+02:00

Mereu speri ca persoana pe care o iubesti va lupta pentru tine si speri si speri insa cum cineva spunea "cine traieste cu speranta moare dezamagit"...as fi vrut sa lupti, sa vorbesti insa probabil ca vremea vorbelor a trecut de mult, acum insa a ramas in aer resentimentul si cuvinte grele, insa nu de la mine! Pentru mine vor amintirile frumoase, zambetele si cuvintele bune...pentru ca se pare ca lupta asta am pierdut-o pe propria mea serva.

imi place

2012-01-08T10:39:00.000+02:00

Citeam zilele acestea diverse articole si mi-a ramas in cap un citat, dupa Jimi Handrix "When the power of love overcomes the love of power...the world will know peace" mi se pare ca "lumea" putem fi chiar noi...

Gandurile noptii

2012-01-08T09:39:00.001+02:00

Am avut o noapte grea, atunci cand o multime de intrebari iti umbla prin minte si nu le gasesti raspunsuri e greu sa reusesti sa dormi. Iar putinul somn pe care l-am prins a fost plin de cosmaruri si treziri bruste asa incat am renuntat la el si am stat contempland trecutul, prezentul si sperand la viitor. E trist cand asteptarile isi sunt inselate, cand visele iti sunt sfaramate insa mereu exista speranta care se tine cu dintii de tine si ramane mereu ascunsa intr-un colt al mintii aruncadu-ti cate o sageata cu "dar daca?". Lipsa somnului e clar ca nu imi prieste si cred ca in combinatie cu febra crescanda chiar nu este lozul castigator :))) insa se stie ca delirarea a fost intodeauna productiva asa ca sa vedem ce va face pentru mine zilele astea....As vrea sa spun atat de multe si am atatea lucruri pe care as vrea sa le scriu insa...va veni si timpul lor sa fie publicate....pana atunci vor fi doar ciorne....

Trist

2012-01-07T21:24:00.001+02:00

Anul 2011 in postari sau prima rezolutie de anul nou

2012-01-05T18:02:00.001+02:00

Cu soc si groaza, m-am uitat acum la numarul de postari din anul 2011, am fabulosul numar de 40...m-am intristat peste intristarea pe care deja o aveam, chiar am neglijat blogul in favoarea retelelor de socializare gen facebook, twitter si altele de gen....e trist pentru ca de fapt blogul mi-a fost mereu cel mai ieftin psiholog ....de ce oare am renuntat sa mai scriu? Ia sa revenim la ganduri mai bune si sa incepem din nou sa ne aducem contributia in neant :P.Apropo de asta, saptamaniile trecute, aflandu-ma intr-o librarie...stiu, stiu va las sa va reveniti! :P am achizitionat o carte de Edgar Alan Poe! Soc si groaza! :) cand eram mica eram fascinata de cartile lui si imi aduc aminte ca una din povestiile care m-au impresionat la vreme aia, am avut-o pe caseta audio, niciodata nu in copie tiparita, "Carabusul de aur". Ascultam caseta mereu si mereu si alaturi de Greuceanu mi-a infrumusetat copilaria asa incat atunci cand mi-a sarit in fata cartea lui Poe, care pe langa carabus mai continea si alte povestiri scurte nu am rezistat tentatiei si intr-o mana tinand cardul si in alta cartea m-am indreptat grabita spre casa de marcat, parca fugarita de teama sa nu mai descoper si alte carti care s-ar cere cumparate, de amintirile din copilarie ;) Cartea este exceptionala, iar povestea carabusului...a reusit sa nu dezamageasca copilul din mine. Una din rezolutiile de anul nou este sa citesc mai mult, asa incat inca de la inceputul anului am cam citit la greu diverse carti! Parca cunoscandu-ma sau poate impinsi de lipsa sinonimelor din exprimare a determinat lumea din jurul meu sa imi ofere cadouri de Craciun sub forma de cartile de orice tip si fel: de la istoria fotografiei de reclama pana la carti SF referitoare la alegeri, audio-book-uri plus o gramada pe care in ultima vreme mi le-am achizitionat cu manuta mea stau la rand sa fie citite. La astea se mai adauga si audiobook-urile primite de-a lungul anului si cele legate de job care isi asteapta randul pe kindle ;) asa ca acum nu mai am nici o scuza sa nu rezolv aceasta rezolutie :)Voi ce carti mai cititi?

De inceput

2012-01-05T16:08:00.000+02:00

O sa va spun inceputul unei povesti de dragoste, finalul acesteia este alegerea fiecaruia dintre voi, inceputul meu este ca un scenariu de film romantios si extrem de dulceag insa karma nu te lasa mereu sa alegi cum ai vrea sa te indragostesti asa incat vom urma firul. El si ea se vad intr-un club, ea alaturi de prietenii ei, el pus pe distractie cu prietenii lui, ea rade in sinea ei cand ii vede deghizarea de zombie si faptul ca incercarea de a isi picta unghiile de la maini pentru a da un ton de autenticitate costumului nu ii prea iesise, insa se abtine sa isi exprime parerea cu voce tare pentru ca nu venise acolo sa faca glume pe seama oamenilor la garderoba. Camera se indreapta spre chipul lui care ii zambeste, ea zambeste si pleaca. Seara merge mai departe pentru fiecare din ei, pana cand la un moment dat el o vede din nou si o invita la dans, ea refuza, el o ia in brate si o poarta spre ringul de dans, privirea si bratele lui pareau sa spuna ca este singura femeie pentru el. Ei ii placea sentimentul pe care il dadeau mainile lui stranse in jurul taliei, care o tineau aproape de el, isi aminteste ca i-a placut senzatia de a fi in bratele lui, parea ca un urs mare o proteja.Camera se invarte in jurul lor, blurand fundalul sunt doar ei si muzica, ei si primul sarut, respiratia li se intrepatrunde. Au dansat mult, nici macar nu isi mai aduc aminte prima piesa insa s-au despartit cu greu cand tempoul a cerut-o......au decis sa se vada si a doua zi, au mers la o ciocolata calda, au stat ore in sir de vorba la masa, fata in fata: despre filme, despre familie, prieteni, vise, despre trecut, dorinte sau carti. Ei i se parea ca poate discuta cu atata usurinta cu el si copilarismele ei pareau sa il amuze, iar pe ea o suprindea mereu zambetul lui naiv care parea sa o invaluiasca. A condus-o acasa camera ii suprinde privirea lui pare sa nu vrea sa ii dea drumul asa ca seara continua, ei continuand sa vorbeasca pana dimineata…povestile au continuat zi de zi, ore bune din fiecare noapte le petreceau vorbind despre orice si despre nimic. Daca i-ai intreba acum despre ce vorbeau in perioada aia, ti-ar zambi si ar spune “Da’ cine crezi ca mai stie?” Am ales sa impartasesc cu voi inceptul unei povesti de dragoste pentru ca fiecare nou an este un inceput, si asa cum intr-o relatie nu stii la ce sa te astepti si ai doar sperante, asa si un nou an vine cu multe necunoscute si cu si mai multe sperante. Sper ca anul asta sa devin mai matura, sa nu mai fiu dezamagita cand oamenii din viata mea aleg altceva decat as vrea eu, sa invat sa fiu mai buna si sa invat sa cunosc oamenii mai bine inainte de a ii alege sa le impartasesc visele mele.Rezolutii am multe, prea multe ca sa fie scrise :) dar le voi pastra intr-un coltisor al mintii si atunci cand le voi bifa, postarea va purta numele rezolutie de anul nou ;)

Rezolutii sau concluzii?

2011-12-29T21:46:00.001+02:00

In mod normal pe final de an, am o lista de rezolutii de care incerc sa ma tin cu dintii pe parcursul anului urmator asa incat sa indeplinesc cat mai mult din ce mi-am propus pe final de an.Anul asta a fost unul bogat si bun pentru mine, am calatorit, am cunoscut oameni frumosi si mai ales m-am cunoscut pe mine sau ca sa zic asa m-am recunoascut - cu bune si cu rele - unele mai multe ca altele insa toate in egala, masura ale mele. A fost un an interesant, e drept ca daca te-ai uita pe blog nu prea ai zice insa am iesit si mi-am trait viata ca sa zic asa...si pe langa toate astea am fost la un psiholog asa ca am inlocuit vorbitul cu voi gratis si varsarea tutror gandurilor mele in neant cu o tanti care m-a ascultat si mi-a pus intrebari pe bani :) E drept insa ca a fost o experienta care mi-a folosit si care, dupa multa vreme inca imi ridica intrebari referitoare la multe aspecte din viata mea.Ei bine, intrebarile sunt acolo mereu numai ca acum le caut si raspunsuri ;) Rezolutii am multe: sa fiu mai buna, cu mine si cu cei din jurul meu, sa invat sa ma iubesc asa cum sunt cu bune si cu rele, sa invat sa ii apreciez pe cei din jurul meu cand sunt langa mine si nu dupa si mai ales sa le spun asta atunci cand trebuie, sa fiu mai ingaduitoare cu restul lumii stiu ca nu sunt perfecti ca mine :P insa sunt si ei oameni ;), sa calatoresc si sa citesc carti care sa imi aduca bucurie in suflet, sa invat mai mult despre oameni si despre locuri si mai ales sa fiu eu. Anul acesta am ales lucruri care in mare parte au legatura cu interiorul meu, cu exteriorul m-am luptat tot anul, mai am inca de tras insa sunt pe calea cea buna. Sunt multe posturi pe care le-am scris in miez de noapte, ce sa ii faci cand suferi de insomnii iti cauti preocupari sau modalitati de a scapa de gandurile care te urmaresc si in somn asa incat de multe ori am scris, e drept ca multe au ramas nepublicate si probabil ca nu vor vedea niciodata lumina internetului insa daca ma voi decide ca voi pune la un loc materialul de carte le voi baga acolo, da - inca o rezolutie pe anul urmator este acea de a scrie o carte ;)Care sunt rezolutiile voastre pe final de an?

Spiritul Craciunului...nu e la mine! ;)

2011-12-23T12:58:00.003+02:00

Nu ca in alti ani, m-ar fi dat pe usa afara, insa anul asta - la mine spiritul sarbatorii care bate la usa nu exista, am incercat sa il caut - in momentele in care fac yoga il tot rog sa iasa la suprafata, printre cumparaturile, facute din timp de data asta, am sperat ca il gasesc la reducere, printre tonele de felicitari primite fizic sau pe mail am sperat sa sara si sa ma apuce de nas...insa nimic. In alta ordine de idei ca tot e perioada cadourilor - anul acesta am cumparat cadouri pentru oameni care exista la acest moment in viata mea - si ieri ma gandeam ca probabil jumatate din ei, nici maacar nu se vor preface ca ceea ce au primit de la mine ii bucura, desi mi-am batut capul de 2 luni incoace sa imi vina o idee geniala pentru fiecare, sa fie ceva de care sa se bucure. Va exista si cealalalta jumatate care se va bucura si pentru o punga de nasturi si ei imi vor lumina sufletelul insa ma indoiesc ca bucuria lor imi va aduce spiritul Craciunului in sufletul meu de om hapsan. Si pentru a sunt hapsana - oricum bucuria data de cei care se vor bucura de cadourile primite va fi umbrita de aia care habar nu au sa primeasca cadouri. Trist este ca eu fac parte din gasca celor care habar nu au sa primeasca cadouri, nici macar acolo unde imi plac la nebunie si chiar ma bucur ca le-am primit nu prea dau pe afara de entuziasm si am fost asa de mica - oare voi reusi vreodata sa ma schimb? Sa arat pe fata mea bucuria de a primi un cadou? Exista o scoala care te invata arta plina de subintelesuri si tertipluri a primirii unui cadou? Daca da, sa stiti ca pe lista mea de Craciun se afla dorinta de a afla toate secretele acestei arte ;) Stiu, stiu sunt subtila ca un marfar, obisnuia sa imi spuna un fost prieten ;).Si cum pentru toata lumea aceasta este o perioada plina de bucurie sau cel putin asa ne invata filmele americane, acolo toata lumea gaseste solutii la problemele mondiale, se indragosteste desi erau de secole singuri si uraciosi, se impaca cu oamenii peste care au dat cu masina sau carora le-au facut chestii si mai grave in restul anului - parerea mea este: ciuciu!...filmele americane creaza asteptari si la noi de la o perioada, care pentru romani se rezuma la a manca acasa, la rude, la prietenii, la rudele prietenilor, in oras si pe unde mai ai ocazia sa o faci gratis! Deci bag eu seama ca problema cu Craciunul este de fapt la americani aia au creat o moda ca trebuie sa fii bucuros si plin de spiritul Craciunului, eu cred ca de fapt acest spirit care se revarsa zilele aste de peste tot este de fapt gasit pe fundul sticlei de vodka si de aici toata lumea este plina de fericire si are chef de toate cele. Noi suntem cu picioarele pe pamant, mancare frate! ce spirit al Craciunului, ce bucurii pentru cadouri primite - astea sunt idealuri americane, mancarea din plin este un ideal romanesc si ca o persoana care a dat jos 10 kg in ultima perioada si pe care o incap o multime de lucruri ar trebui sa ma focusez pe acest aspect si sa nu mai visez la prostii cu spirite si bucurii.Si in loc de concluzie daca nu se bucura de cadou, trimite-ii in anul urmator cu urale ;) :P ca viata oricum merge inainte indiferent daca unul sau altul se bucura de efortul tau sau nu. Important e ca pentru mine ca atunci cand mi-a venit idea geniala ce sa iau pentru fiecare m-am simtit fericita iar in perioada asta ma multumesc cu putin ;) asa ca asta e o realizare! Hai sa aveti un Craciun Fericit, plin de cadouri pentru care sa va bucurati macar de complezenta ca sunt oameni mici si hapsani, ca mine, care se hranesc cu bucuria voastra! ;)Poate pana la finalul anului recuperez pe partea de posturi ca anul asta am fost foooarte lenesa la acest capitol! ;) Ho, ho, hooooooooooo!

La vita e bella cum zice italianul

2011-12-04T13:17:00.001+02:00

Azi facand dus, am observat ca soarele puternic care intra pe fereasta facea ca apa sa straluceasca, intodeauna mi a placut asta la baia mea, faptul ca fereastra lasa sa cada soarele pe apa de la dus si sa formeze mii de curcubee micute si stalucitoare exact ca intr-un desen animat - de multe ori m-am gandit ca asta este o poza pe care as vrea sa o prind si sa o am pe computer pentru a ma putea holba non stop la ea...insa a trecut ceva vreme de cand nu am mai observat asta si e trist pentru ca este un moment frumos, plin de stralucire si care iti aduce zambetul pe buze.In ultima perioada sunt mereu trista, si faptul ca am avut ceva probleme din august incoace in ceea ce priveste sanatatea nu mai poate fi o scuza...am fost o scorpie cu toata lumea si am inlocuit zambetul cu incruntatul si bombanitul - asta nu poate fi bun pentru karma mea si acest lucru se vede....dar e mult de povestit si eu acum vreau doar sa ies sa ma bucur de soare. Insa voi reveni, pentru ca toata lumea ma intreaba mereu de ce nu mai scriu, si nu mai scriu pentru ca in ultima perioada au fost atat de multe chestii pe care as fi vrut sa le pun aici insa frica sau pur si simplu aglomeratia din cap si din suflet m-a impiedicat, insa de aseara am decis ca eu sunt cea importanta si ca eu trebuie sa primez - zambetul meu trebuie sa revina, gandurile trebuie sa fie organizate, etichetate si asezate aici unde le este locul pentru a putea da idei si altora, sau de ce nu poate chiar solutii. Insa acum soare....si zambete, pentru ca nu e asa: zambeste mereu, nu stii cine s-ar putea indragosti de zambetul tau! ;)

karma asta, bat-o vina!

2011-10-05T22:17:00.002+03:00

Viata e un cerc continuu, din cand in cand senzatia de deja-vu ma cuprinde si ma intreb daca acesta e felul karmei de a imi trage un sut in fund pentru greselile din trecut. Imi place sa cred ca karma pozitiva si lucrurile bune ar trebui sa anuleze karma negativa si greselile din trecut sau macar sa creeze un echilibru...insa in ultima perioada nu stiu daca e pozitia lunii, eu sau pur si simplu ar fi trebuit sa fiu mai atenta in trecut insa aud si simt lucruri pe care le-am spus si le-am transmis acum multa vreme, oare s-a ajuns la completarea inca unui cerc? Inca nu am o veste, sunt doar sentimente si acestea sunt contradictorii: cand ma fac sa fiu nervoasa, cand sunt hotarata si stiu ce vreau ca apoi sa ma gandesc ca sunt persoana potrivita si pozitiva iar prin asta puternica si de aici suturile karmei, insa cateodata as vrea sa prind karma de par si sa o zmotocesc bine si sa ii zic vreo doua. Insa pana o prind ma multumesc sa fac sport care sa scoata untul din mine si odata cu asta nervii si spumele pe care deobicei mi le vars pe cei din jur, care se nimeresc sa fie in preajma mea in momentul neoportun ;)) oricum yoyo-ul care au ajuns sa fie nervii mei nu ma ajuta deloc asa incat va trebui sa il transform in powerball in curand ;)

azi....voce si substanta...asta vreau!

2011-10-03T17:52:00.002+03:00

Sunt invizibila, de fapt ma simt ca o stafie, si nu ca una prietenoasa ca si Casper ci pur si simplu ca o stafie…adica simt ca imi tarai picioarele si ca parca sunt invisibila. Azi ma dor picioarele, ma dor pentru ca in week-end m-am plimbat si mi-a placut. Insa azi sunt depresata, sunt depresata pentru ca lumea e ciudata si pentru ca azi simt din nou mediocritatea care musteste in Bucuresti. Nu spun ca eu sunt o exceptionala, cei care ma cunosc stiu ca sunt o zana ;), insa pot fi numita oricum, mai putin mediocra…insa mi-am dat seama ca acceptam mediocritatea prin ceea ce ne place sa vedem la televizor, pe ceea ce ascultam la radio si prin ce ziare cumparam. Azi ma rezum la radio si la sunetele care ies din boxa. Zilele trecute am citit un articol scris de Razvan Exarhu, presupun ca articolul il gasiti pe blogul lui daca aveti sufficient timp si/sau dispozitie sa il cititi: exarhu.ro. Azi, jumatatea cu care imi impart relele de cele mai multe ori si rar bunele, ca doar traim in Romania, mi-a adus aminte ca exista o vreme in care omul acesta vorbea la radio. Pe vremea aia ascultam radio, incerc sa o fac din nou insa oricat as vrea si pe orice post m-as plimba, vocile imi zgarie auzul iar comentariile ma fac sa simt nevoia de a ma da excesiv de repetat si tare cu capul de birou, volan, orice suprafata dura care mi-ar ucide neuronii imbinati de “glumele, repetitiile, vorbele de duh” care ies din boxe/casti si ma ataca la fiecare schimbare de frecventa. Si daca toate aceste polologhi ar fi spuse de o voce suava, care la simpla citire a unui text din ziarul de la chiosc, m-ar face sa inchid ochii si sa imi imaginez cum ar fi ca acea voce sa imi sopteasca vorbe sexy la ureche, poate as trece peste “substanta” care se trage din cuvinte insa de cele mai multe ori vocea care ma asalta la radio imi zgarie fin si ireparabil timpanul.
Vina este din nou a jumatatii mele, daca o pomenesc si a treia oara, trebuie sa imi faca un cadou frumos de aniversare pentru ca poate fi considerat ca ii fac reclama :P el poarta vina pentru incercarile mele din ultima perioada de a re-descoperi radioul. Pasiune mai veche a lui, m-a prins normal si pe mine, insa partea libera la momentul “angajarii” in aceaste discutii a fost cea critica, deoarece oricat as incerca, nu gasesc o voce care sa ma urmareasca noaptea in vise si care sa imi faca broboane pe piele atunci cand intru pe frecventa. Gasesc doar fete care par ca sunt la apogeul unei partide de sex insa fara finalizare, pentru ca atunci cand ai zice ca acum vor tipa, de fapt si-au pierdut suflu, folosesc pauza pentru a trage din nou aer in piept si incep din nous a vorbeasca cu acea voce care se vrea sexuala pana la urmatoarea gura avida de oxigen, iar a doua categorii de femei de la radio sunt cele cu voce de pitipoanca care parca acum a aterizat din nu stiu ce club si simte nevoia de a tipa in microfon in speranta ca octavele ei inalte ma vor face sa ma opresc din butonarea radioului. Barbatii, la ei am de lucru, pentru ca de multe ori imi trebuie ceva timp ca sa ii deosebesc de femei. Unde sunt vocile acelea guturale, parca coborate din cartile de Sandra Brown – acolo barbatii mereu au vocile incarcate de testosteron, mereu vocea lor suna ca o promisiune, mereu sunt sexy doar cand vorbesc, vocea alaturi de maini fac imaginea unui barbat…iar la radio in perioada asta…nu prea am gasit asa ceva.
In prima faza, cand jumatatea (ha, a enspea oara in articol hmmmm ;;) mi-a zis ca la noi, rar auzi o voce buna noua in eter, am zis ca nu se poate, lasa ca ii arat eu. Insa in ignoranta mea, datorata faptului ca de mai bine de 7 ani eu nu mai ascult radiolul, eram convinsa ca am dreptate. Ei bine, nu pot sa zic ca nu ascult, am ascultat Rock FM pe vremea cand nu vorbea nimeni, dupa care vocea de dimineata pe care eu o asteptam sa fie grava, guturala ca a unui rocker ce a crescut fumand tigari si mergand in vama cu cortul m-a oripilat, pentru ca era una de adolescent asa incat am incetat. Si acum vreo 3 ani, intr-o vreme obisnuiam sa ascult Kiss Fm, pentru ca emisiunea lui Dan Fintescu ma bine-dispunea si cumva el reusea sa puna melodiile pe care as fi vrut sa le ascult in momentul “acela”, fie ca era vorba de rock, latino sau tehno house. Insa dupa acea perioada nu a existat nimic care sa ma convinga ca vreau macar dimineata, in drum spre serviciu sa ascult radio-ul. Sau in drumurile prin oras sa setez frecventa pe un post si sa fiu incantata. Iar misiunea mea de a ii demonstra, jumatatii mele, ca se inseala si ca exista voci bune sau macar exista comentarii bune la radio, a esuat lamentabil. Iar azi discutia mi-a adus aminte ca inainte de a fi, ce o fi acum exarhu, a fost o perioada cand era Dj, cel putin mie asa mi-a ramas in cap ca am auzit de el. O voce care si acum imi trezeste un gol in stomac cand ma gandesc cat de bine suna, nu cred ca pot sa va spun o emisiune sau nu cred ca pot sa va spun ceva memorabil pe care l-am auzit cand il ascultam la radio, insa nici nu cred ca as fi vrut, vorbele lui treceau prin mine si ma vrajeau indiferent de ce exprimau, mai era Andrei Gheorghe a carui voce imi placea bine, si imi placea si stilul barbar in care demonstra romanilor ca sunt prosti pe vremea in care mai aveam sperante ca vom reusi ca natie...mai erau si fratii Vintila a caror voce imi place si azi sa o aud in supere sau in reclame, care pentru mine vor ramane vocea generatiei Pro.
Nu stiu musai daca pretentiile mele s-au schimbat datorita trecerii timpului si a faptului ca poate mi-am mai dezvoltat un neuron care sa ii tina companie primului, insa la ora asta nu pot numi nici un DJ a carui voce sa ma convinga sa raman pe postul de radio suficient incat sa imi dau seama daca imi place sau nu, cat despre a imi lua informatii din mediul radio-ului aici deja e utopie, pentru ca sunt oameni care nici macar nu reusesc sa pronunte corect numele vedetelor internationale, asa incat de a citi o stire cursiv si cu intonatie nu putem vorbi. As vrea macar sa imi capteze atentia macar incat sa raman pe postula acela de radio, pentru a ii afla numele. Stiu, stiu o sa imi spuneti ca radiourile sunt comerciale si ca poate eu nu ma aflu in targhetul lor, mi-a zis asta deja o tanti care m-a sunat sa faca un sondaj de opinie cu privire la radiourile din Romania si cand a inceput sa imi turuie gura cam depsre ce sa zic si voua aici mi-a spus ca “imi multumeste pentru timp, insa nu fac parte din targhetul cautat de ei”, raspunsul meu ar fi venit clar......”Adica sunt grasa?!” probabil ca ea nu ar fi gustat ironia, insa eu in sufletel m-as fi bucurat. Nu am apucat sa mai zic nimic pentru ca mi-a inchis telefonul in nas. Nu pot sa o acuz, probabil ca o fi zis ca am probleme hormonale si/sau psihologice iar ea nu este suficient de bine platita incat sa asculte o femeie isterica juma de ora cum comenteaza ca nu ai ce asculta la radio.
Asa incat, astept comentarii cu privire la ce voci interesante as putea auzi si ce stiri memorabile as putea asculta, ar fi de apreciat si o frecventa pe langa sfaturi, pentru ca azi vreau voce si substanta, sau macar voce....ca imaginatia face restul. ;)

A fi Marin sau a nu fi Marin

2011-08-30T21:31:00.003+03:00

Cumva in ultima perioada mi-am devenit alunecoasa, mie insami. Adica cumva eu nu mai reusesc sa dau de mine asa incat azi am decis sa iau masuri! Prima, a fost inscrierea la o evadare, asa incat sa invat sa gatesc o chestie pe care nu stiu sa o pronunt si sa cunosc oameni normali, sper simpatici si plini de viata care sa ma gaseasca si pentru mine.
Asa incat astept cu nerabdare ce si cum...va tin la curent ;) sper sa am cu ce :)))
Acum sa nu va asteptati la prea multe pentru ca Marin e decisa sa incheie socotelile cu bancile! Este pusa pe platit rate si achitat creditele in avans. asa incat sa stie ca ce ia in mana ii ramane doar ei ;) deci, o perioada va fi mai usor grea pentru cheltuitoarea din mine, care va fi tinuta din scurt, in lesa ;).

Smart times 2011 Italia

2011-08-15T12:35:00.004+03:00

In urma cu un an, am aflat ca Smart organizeaza intalnire internationala pentru pasionatii masini - un eveniment care se intampla anual in alta tara si care este liber la participare - cu evenimente, piese de schimb si multe povestiri despre Smart. Pentru ca stirea a ajuns la mine pe ultima suta de metri a fost imposibil sa ajung, insa asa cum era de asteptat mi-am pus ca tinta sa ajung in anul urmator. Zis si facut, am aflat unde se tine intalnirea si imediat m-am pus pe organizat excursia anului 2011 - Italia, Riccione. Luat cazare, calculat buget si dat bifa la planurile de vacanta, asa ca nu imi mai ramanea decat sa astept luna august cand ma puneam pe drum cu Jaded si strabateam aproximativ 1900 de km pana in Italia.
A sosit si luna august, si impreuna cu alti 2 membri ai clubului din Romania ne-am pus pe drum, desi am luat-o in cea mai mare parte pe autostrazi, in grup majoritatea decide....am reusit sa suprind o parte din frumusetile tarilor pe care le-am traversat pana in Italia. In Serbia si in Croatia mai fusesem si deja eram convinsa de ele, insa in Slovenia am fost pentru prima oara si daca popasurile din autostrazi vorbesc pentru tara aceasta - curatenia si gradul de civilizatie intalnite acolo m-au facut sa imi doresc sa ma intorc.
Ce ma astepta in Riccione a fost o bucurie pentru sufletul meu de fan smart...sute de iubitori ai acestei masini care, la fel ca si mine, vorbesc de masina pe care o conduc ca despre un membru al familiei. Si desi Jaded era de departe cea mai frumoasa nu m-am putut opri sa nu admir si restul masinilor prezente acolo. Atitudinea celor veniti la manifestare mi-a placut la nebunie - pe nimeni nu interesa cati watti are masina ta sau cate mii de euro ai bagat in jenti sau mai stiu eu ce alte chestii care in romania atarna foarte greu la intalnirile de masini. La Smart Times pe toata lumea interesa cum ai ajuns sa conduci un smart si ce ai de spus despre asta. Evident ca atunci cand masina iti era personalizata cu inimioare, cu strumfi sau pur si simplu cu multi watti (gusturile nu se discuta) starneai o poveste si lumea voia sa o auda. Datorita faptului ca Romania a fost pentru prima oara la acest eveniment ne-am bucurat de atentie. Acum sper doar sa reusesc sa fac rost de toate materialele unde Smartfan Romania va aparea si atunci cand imi intra in posesie o sa le urc si pe acelea :) - de la discutii cu PR-ul evenimentului pana la interviuri pentru revista Mercedes din Japonia, de la transmisii TV si pozitionarea ca ultima masina din coloana de peste 300 de smarturi m-au facut sa ma bucur ca am mers.
Si sper ca la anul in Belgia sa revad oameni pe care acum i-am cunoscut doar pentru cateva minute. In rest las pozele sa vorbeasca pentru mine :)

Unde se duc anii

2011-07-20T21:18:00.003+03:00

Cautand azi, un document printre tonele de cd-uri am gasit unele cu poze din tinere adica de pe la 25 de ani si m-am lasat cuprinsa de melancolie si am inceput sa ma uit la toate, unele din vacante, altele de la evenimentele cu munca, altele de la iesirile cu prietenii si ma gandeam cat de repede a trecut timpul si oare unde s-a dus? Mai ieri eram o copila abia iesita de pe bancile liceului cu chef nebun sa o iau la fuga in lume si incet m-am transformat intr-o tanara care incepea sa descopere lumea si se transforme in femeie, ca sa ajung aici 100 de ani mai incolo cu multe vise in continuare si cu acelasi chef de duca ca in tinerete - deci nu s-a schimbat decat prefixul si cumva imaginea.
Insa pozele m-au distrat tare rau - am gasit primul menu cumparat de la Burger King :)) undeva prin 2004, prima cafea bauta in alta tara decat in Romania si imagini din promotia Coca-Cola care mi-a adus atat o gramada de prieteni cat si minunate amintiri....moama cate chestii :)))
Asa ca in seara asta beau o cafea cu cea de acum multi ani si o sa stam putin de vorba despre ce s-a intamplat in ultimii ani unde vroiam sa fim si unde suntem :)

Amintirile, momentul si oamenii

2011-07-20T18:54:00.002+03:00

Cineva mi-a adus aminte de piesa asta azi si prin ea mi-am adus aminte de un moment special si de o persoana care mi-a dat incredere in mine cand aveam nevoie iar cum lucrurile se intampla pentru un motiv, am zis ca e musai sa o mai ascult o data :) ca si atunci imi va ramane o perioada in gand, pe cd in masina si pe ipod pe repeat! ;) ador piesa! :)

Un concert sau mai bine zis "CONCERTUL"

2011-07-17T20:27:00.008+03:00

Pe 9 iulie a fost ziua mamei mele, deosebita ca intodeauna atat de cuprinsa am fost de dramele mele interioare incat am uitat sa ii zic "La multi ani!" ca in nici un an....m-am simtit penibil. De fapt, penibil este un cuvant mult prea mic pentru cum m-am simtit mai ales ca am o mama cum multi si-ar dori. E cool si nice si se poarta frumos cu toata lumea - asta daca nu o enerveaza fi-sa in prealabil! :))) Ea ma suna daca nu sunt acasa de ziua mea si imi da cu urarile de la prima ora...io...slabut :( Insa a doua zi dupa aniversare totul mi-a fost iertat in momentul in care a urcat pe scena Bon Jovi! Desi o obisnuita a concertelor din Romania, mama astepta concertul acesta inca de prin 93 cand m-a invatat ce inseamna Bon Jovi, a venit cu caseta cu albumul These days si mi-a zis sa ascult ca o sa imi placa.Si de atunci pe langa toate formatiile pe care le avem in comun, Bon Jovi a ramas la amandoua in suflet si ca formatie si ca barbat. Ei bine mama astepta momentul din '93, am avut o tentativa prin 2007 sa mergem in Viena insa nu am materializat-o pentru ca zvonurile erau ca vine in Romania in cadrul aceluiasi turneu insa atunci au ales sofia unde a fost imposibil de gasit bilete. Asa ca cum era normal cand au anuntat Romania mama m-a sunat la 12 noaptea sa imi spuna sa intru "acum" sa iau bilete. Poveste lunga de la cumparare pe sub mana a celor din zona A cand deja erau epuizate si ajungerea cat mai aproape de scena care pana la final nu s-a mai materializat...in ciuda tuturor acestor neajunsuri mama a plans primele 3 piese si desi nu a avut ochelarii la ea, privirea ei nu l-a pierdut nici o clipa pe JBJ. Mama a fost la acest concert ca un copil intr-un magazin de dulciuri cum zic americanii, iar dupa spectacol mi-a marturisit ca nici nu s-a uitat pe ecrane pentru ca asa avea impresia ca se uita la TV insa vazandu-l pe scena era real si aproape!
Bucuria de a vedea un concert total si un formatie care face asta din pasiune mai intai de toate a fost dubla pentru bucuria mamei mele si fata ei care pe o parte zambea si pe o parte radea....cred ca a fost de departe cel mai bun cadou pe care l-a primit pana acum.

Un film apreciat

2011-07-17T20:23:00.002+03:00

Acum ceva vreme am vazut un film care m-a impresionat, si desi in prima faza l-am vazut pentru multitudinea de premii primite acum dupa mai bine de doua saptamani inca ma gandesc la el. Este un film care ti se imprima undeva in cerebel si ramane acolo ca o stampila vie si iti imprima un sentiment de nedescris.
Un film nominalizat la Oscar sectiunea "Film strain" filmul a strans pe langa aceasta undeva in jur de 20 de premii la diverse festivaluri de film, vorbesc despre Incendies:

cei care l-au vazut astept parerea voastra....doar mie mi s-a parut un film care te prinde si dupa ce ai terminat vizionarea lui?

Intrebari in miez de noapte

2011-06-23T19:07:00.000+03:00

PMS-ul si noptiile nedormite o fac pe Marin sa se gandeasca la multe chestii, sa umple pagini intregi cu ganduri, sa faca multe rationamente si sa incerce sa se inteleaga singura incat sa devina mai usor de descifrat pentru cei din jur – sau nu. Si cum stau eu asa proptita in perna cu ochii pe pereti mi-am dat seama ca un prim pas in a reusi sa ma simt mai bine si poate sa scap de insomnii ar fi sa vb cu oameni cu care consider ca am afaceri neterminata. Unul e bifat, mi-a facut mea culpa de a stii ceva si a nu impartasi din teama de a rani. Al doilea a fost bifat in dimineata asta prin niste scuze, well over due cum zice americanu’ adica cu data de expirare trecuta.Mai am cateva de bifat insa sper ca energia sa nu ma paraseasca :)))

Mijloc sau deloc

2011-06-21T22:35:00.002+03:00

Cea mai aiurea pozitionare intr-o prietenie este sa fii intre doi oamenii care o data s-au iubit si acum au ales sa urmeze fiecare alt drum, tu prinsa la mijloc nu vrei sa iei partea nimanui asa incat ii asculti si incerci sa iti mentii linia de mijloc insa e greu si cel mai greu este cand iei parte la suferinta fiecaruia si desi stii lucruri de la celalalat care poate ar putea ajuta nu poti spune, pentru ca nu e cinstit cand esti prieten esti pana la capat. Si nu iei partea nimanui.
Insa orice s-ar intampla intodeauna am evitat sa mint, am preferat sa spun ca voi raspunde mai tarziu sau ca nu e momentul sa vorbim despre asta. Asta pentru ca mereu prefer sinceritatea: de la prieteni, de la omul din viata mea sau de la cunoscuti. Nu esti un om puternic daca nu esti in stare sa infrunti adevarul si sa spui adevarul indiferent de consecinte. Azi am spus cuiva adevarul, un adevar dureros si care trebuia spus, poate pentru a imi usura eu constiinta sau poate pentru a ajuta o trecere insa eu una trebuia sa fiu cinstita. De cele mai multe ori cand sunt cinstita cu cineva si imi spun parerea si expun adevarul imi iau doua scatoalce peste freza chiar de la persoana pe care am incercat sa o ajut sau cu care am fost sincera pentru ca asa cred ca procedeaza prietenii.
Sper de data asta sa nu fie cazul si persoana sa aprecieze....insa asta doar timpul o va spune. Acum insa daca ar fi sa ma iau dupa "gandacelul din interior" care nopatea trecuta mi-a vorbit in continuu si care nu a tacut nici in ora pe care am apucat intr-un final sa o dorm atunci cand soarele s-a ridicat pe cer, trebuie sa ma pregatesc de scatoalce si de un prieten in minus....

Vreau sa fiu client!

2011-06-21T17:18:00.001+03:00

Din ciclu: “Noroc pe capul meu ca sunt clientul vostru” ieri am avut o deosebita experienta cu o cooperativa sa o numim Munca in Zadar. Mereu am vrut sa aflu, cine si ce raspunde la “cu cine faci banking?” cati din ei zic “io? Cu tine!” si sunt chiar sincer incantati! :P
Colega mea de birou, gravida de ceva luni bune, s-a dus ieri sa isi achite ceva rata la deosebitul srl denumit mai sus. Dupa ce mai bine de o ora nimeni nu a reusit sa o lamureasca de ce nu poate plati si dupa ce I s-a aruncat in fata ca daca nu ii convine sa depuna plangere iar cei de la call-center nu puteau sa ii dea nici un fel de solutie decat “Intorceti-va in unitate!” m-a rugat sa merg cu ea si sa preiau eu fraiele discutiei astfel incat in termeni mai de lemn sa o lamuresc pe duduia de la ghiseu ce doreste colega mea sa execute. Inmanata cu un zambet dezarmant, cu o gravida la brat si o rabdare de fier, ma prezint in unitatea care reprezinta cooperativa. II intind hartia si ii zic duduiei care se uita incruntat la noi ca vrem sa platim o rata si ca de la call-center ni s-a spus ca doar ea ne poate ajuta, plina de insemnatate ne ia actele eu vazand atata deschidere o intreb de ce nu i-a oferit colegei mele toate informatiile la prima vizita.
Usor iritata de intrebarea mea, duduita pe numele ei – Margareta – consilier clientela zona rapida, isi ridica privirea in care se citea “pasiunea” de a lucra in cooperativa si imi tranteste “dvs in calitate de ce, ma luati la intrebari?” Usor socata, si nu ma sochez usor ii intorc raspunsul cu o voce glaciara “In calitate de prietena, in caz ca nu ati observat, prietena mea este insarcinata si consilierea dvs de la orele diminetii i-a dat dureri de burta. Asa incat am venit sa rezolv situatia!”. Cu aplomb, trebuie sa o aplaud pentru ca nu s-a pierdut cu firea, imi spune ca a mea colega a venit dimineata si ca a facut reclamatie si ca daca am ceva de comentat sa fac si eu reclamatie! Mi-a cam inchis gura! Nu mi s-a mai intamplat pana acum sa vin cu scandalul si sa mi se tranteasca “fa reclamatie!” apai io tipand si urland nu e suficient??? E musai in scris? Faptul ca urlu de fata cu potentiali clienti nu are efect? Trebuie sa iua numar de inregistrare si atunci e serios??? Buuuuuuuuuuun! Discutia continua in timp ce eu imi puneam toate aceste intrebari retorice…Ea nu putea sa ajute ca nu ii mergea sistemul iar colega mea a inceput sa se enerveze si nu a vrut sa priceapa. Deci prostia e tot de partea noastra ca si clienti…ca nu pricepem pasii….vii tipi, faci reclamatie, nu pricepi, pleci si te intorci cand esti mai destept…simplu ca 1, 2, 3.
Problema nu era ca sistemul era picat, ca asta o intelege orice om care a operat macar o data un computer, vorba it-ului ii dai restart si se rezolva, numai ca timpul de asteptare de la restart pana la pornire e problema. Angajata cooperativei ii spusese colegei mele ca nu ii merge sistemul si ca a mea gravida sa revina pana pe 25 ale lunii ca e timp suficient sa isi plateasca rata………moama da’ cata mai restartul……de 5 zile, ce sistem smecher tre sa aiba astia de la “cu cine faci banking?”, cred ca e furat de la NASA, cel putin. Mai avand cat de cat cunostinte de sisteme, o intreb iritata de-a dreptul “Nu este responsabilitatea dvs sa ma consiliati in mod placut? A face reclamatie nu poate fi considerat consiliere!” Moment in care ii suna duduiei telefonul, raspunde fara a se uita la fata noastra sau a isi cere scuze ca intrerupe conversatia cu noi si dupa ce arunca un “da” receptorului numai bun de pus in Mojito, inchide.
Facand legatura intre trantitul receptorului in furca al consilierei noastre si inchiderea telefonului de la biroul sefului, aflat la cativa pasi in spatele nostru bag seama ca a primit ceva intructiuni. Evident ca operatiunea s-a putut face, asta dupa ce s-a apelat la PCR ca aflam noul cont, pentru ca aparent existase o schimbare de cont de care a mea colega nu fusese anuntata, iar consiliera nu avea timp, chef sau sistem sa ii dea noile coordonate. Plecam la fel de incantate de experienta pe cat intrasem si pe drum ca doua rate, ne intrebam daca e cineva care isi da ok-ul pe replici gen: “nu iti convine, fa reclamatie!” si “dvs in calitate de ce, ma luati la intrebari?”
Ei bine pe gravida o durea in continuare burta iar pe mine ma luase durerea de cap si vreau sa am speranta ca daca voi fi intrebata vreodata cu cine fac banking, raspunsul meu sa fie “sigur NU cu voi!”

Cine-i matusa?

2011-06-21T01:25:00.004+03:00

Ca sa fac si o poezie:
Cine-i oare matusica?
De fetita frumusica foc?
Va povesteam aici de nepoata-mea, care in week-end a fost bagata la scaldat dupa datinile stramosesti. Ei bine, cum era rost de petrecere Marin nu avea cum sa lipseasca. Asa incat si-a imbracat toalele de duminica, si-a pus masca de gips pe fata si toace si pe aici iti e drumul. Restul sunt poveste :)))mai jos aveti cateva poze cu cel mai nou membru al clanului Marin.

Cand week-end-ul are o zi in plus :)

2011-06-20T18:13:00.002+03:00

Week-endurile prelungite ii merg la suflet lui Marin, mai intai cel de Rusalii, acum cel ce tocmai s-a incheiat: viataaaa! Parol! Primul week-end mi l-am petrecut la mare la soare cu soriciul la bronzare, motiv pentru care am venit cu doua nuante mai maro si foarte bine dispusa, iar week-endul ce tocmai s-a incheiat m-am achitat de datoria de matura la botezul nepoata-mi de care va vorbeam acum cateva luni ca s-a livrat. Ei bine ambele week-end-uri au fost asa cum trebe, cu vreme buna, cu voiosie si cu oameni fericiti – exact ce a prescris dna doctor! 

Dar sa le luam pe rand: primul week-end – mare, hotel, mancare si soare! In alta tara! Ma jurasem cred ca si aici pe blog pe undeva ca nu mai merg la romani la mare sa imi fac vacanta, oricat de patrioata as fi. Sunt saraca si la putini bani pe care ii am de cheltuiala pe vacanta vreau sa mananc mancare acceptabila, sa stau in conditii decente si sa fiu servita binisor. Nu am pretentii mari si nici nu am buget nelimitat stiu, insa cand aceste chestii minore si de bun simt nu le poti gasi in romania asa incat sa zici ca primesti valoarea banilor pe care i-ai dat prefer sa ma duc la altii, unde platesc si putin si sunt si tratata ca si cum as fi platit triplu. Deci am ales bulgaria, pentru al…cred 4 an consecutiv.Sariti cu gura…insa singuri care vor comenta vor fi aceaia care nu au fost sau daca au fost au crezut ca de 5 lei cat costa un all inclusiv la bulgari vor capata ce in Turcia costa 2000 de euro…ei bine nu, la vecini nostri amarati platesti putin si primesti putin mai mult, nu exagerat insa clar peste nivelul Romaniei unde platesti mult si primesti si mai putin.
Hai sa va fac un calcul acum 2 ani vacanta cu mama la mare, litoralul pentru tonti – Mamaia, hotel de 3 stele, cazare 5 nopti cu mic dejun 10 milioane pentru ca preturile date pe TV sunt de loc in camera dubla, nu de camera dubla. La cina clatite vechi de 3 zile, bautura cu iz de mucegai, furnici si gandaci in camera, ciuciu internet oriunde in hotel, ciuciu sezlong pe plaja. Toate acestea in Iunie, punem si benzina si mancarea de pranz si de cina…grosso modo undeva la 15 milioane ca sa va dau cifra rotunda.
Acelasi an, luna August plec In Serbia, Muntenegru, Croatia si Ungaria undeva la 400 de euro cheltuiti.
Anul trecut Nessebar luna Iulie, 3 nopti hotel 3 stele cu mic dejun continental camera dubla 400 ron, costurile de drum si taxele egale cu ale noastre.
Anul acesta colegii mei pe un week-end au dat 120 de ron loc in camera dbl adica 240 roni pe noapte adica la un sejur de 3 nopti avem un exorbitat tarif de 720 de roni si fantastic - au micul dejun inclus in pret! Fara acces la vreo piscina si fara alte atuu-uri, cu plaja murdara si plina de alge totul la super oferta! ”Pentru EU?!?!?!” ;;)musai “a meu, a meu, a meu, a meu”…nu! In Bulgaria am dat 136 de euro de camera dubla cu mancare toata ziua adica ce melteni care stiu sa faca turism numesc all inclusive. Hai ca m-am pornit si nu ma mai opresc pe subiectul asta multa vreme, ma apuc sa miscorez pozele si revin ca sa imi sustin afirmatiile cu ele. Revin si cu restul povestirii! ;)

de citit si bagat la cap

2011-06-09T11:35:00.002+03:00

Azi am primit pe mail povestioara de mai jos, m-am regasit in ea asa incat am decis sa o impart cu voi, nu stiu de unde a pornit si nici cine a scris-o asa ca daca aveti idee let me know ;):

O poveste cu talc

Intr-o zi, Platon l-a intrebat pe Socrate ce este dragostea.
Socrate i-a raspuns: Du-te pe campul din apropiere si adu-mi cel mai frumos spic de grau pe care il vei gasi, dar tine cont ca nu ai voie sa faci decat o singura incercare. Platon l-a ascultat fara sa cracneasca, si s-a intors dupa o vreme fara a aduce nimic cu el.
Socrate l-a intrebat ce se intamplase, iar Platon l-a lamurit: Atunci cand am intrat in lanuri am zarit un spic inalt si frumos, dar m-am gandit ca poate voi gasi un altul si mai maiestos, asa ca am mers mai departe. Am cautat in zadar dupa aceea, caci nu am aflat nici un alt spic asemeni celui dintai, asa ca nu ti-am mai adus vreunul.

Socrate i-a spus: Aceasta este dragostea.

Intr-o alta zi, Platon l-a intrebat pe Socrate ce este casatoria.
Socrate i-a zis:Mergi pana la padure si taie-mi cel mai mandru si mai chipes brad, dar adu-ti aminte ca nu ai voie sa faci decat un singur drum pentru asta.Platon a facut intocmai si a revenit dupa un timp cu un brad nu tocmai inalt si nu foarte frumos, dar indeajuns de aratos.

Socrate l-a intrebat de ce a ales tocmai acel pom, iar Platon i-a raspuns: Am vazut niste brazi foarte falnici in drumul meu prin padure, dar mi-am amintit ce s-a intamplat ultima data, cu spicul de grau, asa ca l-am ales pe acesta. Mi-a fost teama ca daca nu il iau cu mine ma voi intoarce din nou cu mainile goale, desi nu a fost chiar cel mai frumos brad pe care l-am zarit.

Socrate i-a spus: Aceasta este casatoria.

Cu o alta ocazie, Platon l-a intrebat pe Socrate ce este fericirea.

De aceasta data, Socrate l-a indrumat: Du-te pe malul raului si culege cea mai frumoasa floare pe care o vei gasi, dar tine seama ca nu poti sa alegi decat o singura data. Platon a facut asa cum i s-a cerut si, la intoarcere, a povestit: Am vazut aceasta floare langa rau, am cules-o si m-am gandit ca este cea mai frumoasa dintre suratele ei. Desi am zarit si alte flori minunate, continui sa cred ca aceasta este fara egal.
Socrate i-a zis: Aceasta este fericirea.

Cu un alt prilej, Platon si-a intrebat invatatorul ce este viata.

Socrate i-a cerut sa faca un nou drum in padure si sa aduca de acolo cea mai frumoasa floare care ii va iesi in cale. Platon a plecat de indata, gata sa isi duca la indeplinire sarcina.
Au trecut trei zile, dar el nu si-a mai facut aparitia.
Socrate a mers si el in padure, sa isi caute ucenicul. In cele din urma, l-a descoperit in mijlocul unei poiene. Socrate l-a intrebat daca a descoperit preafrumoasa floare, iar Platon i-a aratat-o, rasarind din pamant chiar langa el. Invatatorul l-a intrebat de ce nu adusese floarea la casa sa, iar Platon i-a spus: Daca faceam asta, s-ar fi vestejit curand. Chiar daca nu o rup, ea va muri, mai devreme sau mai tarziu. Asa ca am stat in preajma ei atunci cand a inflorit, iar atunci cand se va ofili voi cauta o alta, la fel de frumoasa. De fapt, acesta este a doua floare pe care am descoperit-o.

Socrate i-a spus: Ei bine, se pare ca stii deja adevarul despre viata.

Concluzii:
- dragostea nu inseamna perfectiune
- casatoria nu trebuie sa fie o alegere perfecta ci sa devina una
- fericirea este o stare de spirit autocastigata de alegerea facuta
- viata este bucuria de a fi impreuna

ciudat

2011-06-08T22:53:00.002+03:00

Urasc senzatia aceea care iti ridica parul pe ceafa, mie mi se intampla cand sunt mintita adica cand ma prind ca sunt mintita si cand sunt nervoasa insa inutil pentru ca nu am cum sa reactionez pe seama nervilor si am o senzatie de sufocare cu inutilitate. Ei bine senzatia asta ma insoteste de cateva zile si cumva nu imi iese din cap vorba unei colege, ca un om nu se schimba peste noapte...desi eu mereu dau oamenilor increderea, in ultima vreme mi-am dat seama ca sentimentul acela de alarma din capsorul meu roscat se declanseaza cand cunosti persoana si apoi in timp imi revine si mi se ascute cand persoana imi demonstreaza ca nu a fost demna de increderea mea.
Si cand vorbesc de incredere imi tremura mainile pe tastatura pentru ca daca cineva are probleme de incredere aceea sunt eu, si daca chiar si pentru o clipa pari ca imi ascunzi ceva, te-am trecut la lista de suspecti. Incerc sa lamuresc aceste probleme ale mele insa de fiecare data lumea parca tine sa imi demonstreze ca am avut dreptate....de la a imi evita raspunsul cand intrebarea mea cere un raspuns direct pana la a schimba vorba cand eu dezbat un subiect toate acestea ma fac sa cred ca oameni au ceva de ascuns fata de mine....multe chestii imi pornesc neincrederea si aceasta odata instalata greu se mai da dusa...so cum scap de asta?

Meditativa

2011-06-08T22:26:00.002+03:00

De ceva vreme sunt intr-o dispozitie meditativa, incerc sa nu ii disper pe cei din jur cu faptul ca am descoperit roata sau cerul sau aerul de respirat :)In acelasi timp insa datorita faptului ca mi-am impus sa devin altfel, sa imi inving propriile piedici si sa dovedesc ca sunt mai puternica decat mine (pentru ca imi sunt cel mai mare dusman - alta perioada de meditatie a dus la concluzia asta) incerc sa iau din fiecare zi un lucru frumos, iar azi lucrul frumos a fost ca am reusit sa ma rup de tot si toate si sa ma redescopar.
Asa ca in urma tuturor deciziilor din aceasta perioada dificila din viata mea m-am hotarat ca e cazul sa imi obtin niste raspunsuri inainte de a incheia orice socoteala cu vechea "eu" si sa inchei toate socotelile cu trecutul o data pentru todeauna.

mailul bata-l vina...

2011-05-25T19:40:00.004+03:00

Azi am avut o zi proasta, inca de la inceput cand mi-a taiat calea in nenumarate ocazii in drumul pana in porumb unde imi am locul de munca, unul cu un mini cooper. Si ca imi taia calea nu e o problema, insa NU SEMNALIZA! la naiba, urasc chestia asta, e unul din meltenismele din trafic pe care nu le suport, altele le mai trec cu vederea. Omu cu masina de firma cu ditamai "brandu'" pe ea si ma gandeam cum ar fi daca as da mail la firma lui si as intreba daca politica lor de vanzare a masinilor din dotare implica lovirea celorlalte masini in idea de a te face remascat si cate din masinile lor au fost lovite si reparate pe casco si apoi puse la vanzare pentru ca stimabili automobilisti care se afla la carma lor, fac astfel de trucuri prin oras. Eh am ajuns la birou si am uitat ca vroiam sa scriu ditamai mailul acid...si n-am dat mailul...mi-am inceput ziua care mi-am jurat ca va ramane fara chestii necheck-uite pe lista de lucruri care trebuie facute azi, evident ca la momentul plecarii am realizat ca nu mancasem nimic de la ora 6 dimineata si ca un mail la care trebuia sa atasez o scanare nu fusese trimis dar am plecat acasa pentur ca avut o zi epuizanta dupa o noapte alba si degetele mele nu mai raspundeau la comenzile capului de a tasta mailul ci cautau cu disperare cheile de la masina pe birou...si n-am dat mailul...in schimb am zis sa ma ascult si sa plec acasa iar drumul spre casa a fost luuung insa fara mini coopere dar cu aer conditionat reparat de o zi, adica ingrasat cu freon. Dar tot miroase a toamna in masina si nu imi place, vreau miros de vara. Si mi-am dat seama ca plecarea mea in Italia daca si cand se va intampla nu are nici o cazare pentru drumul de intors...oare sa fie un semn ca mintea mea imi dicteaza ca nu ar mai trebui sa ma intorc? dar n-am dat mail sa imi caut cazare...:))))si am ajuns acasa, mi-am pus muzica de vacanta cand am ajuns acasa, am vorbit la telefon 2 ore si sunt sfarsita....dar parca ar merge o inghetata in aer liber....sau o vacanta...ah dupa 4 zile mi-au raspuns si cei de la hotel ca mi s-a confirmat cazarea din bulgaria....ma gandeam sa ii intreb daca in tara lor se vorbeste engleza doar asa ca sa ii enervez, insa omul din viata mea a zis ca si-ar dori sa manance cand ajunge la hotel fara chestii eco bulgaresti in mancare...si iar n-am dat mailul....si mi-am redeschis contul de facebook, pentru ca mi-am dat seama ca cu anumiti oameni doar asa pot pastra legatura....dar ma tin departe pentru ca stiu ca sunt slaba si risc sa pic iar in ispita si iar devin dependenta....si blogul nu merge si vreau sa dau mail la intretinere sa aflu ce si cum....dar nu dau mailul....

broscuta cu gura mare

2011-05-24T23:14:00.003+03:00

stiti bancul cu broscuta cu gura mare care tipa toata ziua pana cand o intreaba pe barza ce manaca si aceasta ii spune" "broscute cu gura mare" iar broscuta facand gurita mica zice "bine, o zi buna!" ;) ei bine broscuta sunt eu, nu prin felul meu de a vorbi tare ci prin felul meu de a spune mereu ce gandesc in cele mai nepotrivite momente. Mereu am considerat ca eu asteptand mereu o siceritate bruta de la cei din jurul meu acelasi lucru il asteapta si ei, insa nu o data datorita gurii mele mari am pierdut amici care nu au suportat sinceritatea mea grosolana.
Ceea ce am adorat la relatia in care sunt inca de la inceput a fost ca mereu am putut sa spun ce gandesc, omul de langa mine mereu a gasit ceva spiritual sa imi raspunda chiar si atunci cand o dadeam cu bata in balta. Insa de la un timp pare ca tot ce ne-a unit acum ne desparte si nu reusim sa ne gasim desi incercam amandoi. E greu cand ceva frummos pare ca iti scapa printre maini exact in clipa in care ai ajuns sa apreciezi insa in mod normal asa se intampla mereu in viata. Iar eu mereu am fost mai ardeleanca din punctul asta de vedere, adica mai inceata plus ca mereu m-am chestionat pe mine insami daca chiar vreau, daca e bine, daca...daca....daca...si asa cum imi spunea si omul din viata mea si asa cum imi spune si vocea din capul meu am ajuns sa imi pun piedica singura: in cariera, in alegeri, in viata personala - tocmai pentru ca mereu chestionez, chestionez si o gandesc si iar gandesc si daca simt cumva ca drumul meu e in pericol de a face un ocol pe care eu nu l-am planificat intru in criza si fac tot posibilul ca drumul sa ramana asa cum l-am planuit eu, insemnand prin asta sa incep sa arunc in aer tot ce construieste omul langa mine. Insa cand constientizezi intr-un tarziu acest lucru si incerci sa dai glas vocii din interior iti dai seama ca urechiile au surzit, datorita dinamitei pe care ai tot folosit-o sa arunci in aer constructiile. Si atunci intra din nou vocea interioara in scena si te intreaba daca se merita, daca faptul ca vorbesti si incerci sa rationezi si sa ca pui o caramida la indemna omului iar acesta observi va nu mai vede si pleaca atunci iti dai seama ca ai invatat inca o lectie si ca viata in general este o mare prima banca dintr-o clasa de scoala primara si ca in fiecare zi ai cate ceva de invatat, acum stii ca ai dinamita de aruncat la gunoi, stii ca trebuie accepti si alti arhitecti in drumul tau si stii ca trebuie sa mergi pe drumul tau cu oameni sau fara oameni.
Si acum te gandesti ca poate omul cu drumul vroia drumul lui si nu era dispus sa urmeze drumul tau...pentru ca este prea independent si nu e inca pregatit sa mergeti impreuna decat in conditiile lui, pe care eu, ardeleanca de mine le accepta mai lent si frustrata ca el nu tine cont de analiza ta pentru ca el la momentul acesta vrea drumul lui si independenta lui.

Nerabdatoarea de eu

2011-05-11T18:01:00.001+03:00

E ciudat cand ai impresia ca tot ce faci in a remedia o situatie se loveste de un perete, pentru ca iti trece elanul de a mai incerca si o data ce aripile iti sunt retezate e cam greu sa iti revi insa pentru ca oricine stie ca atunci cand pici de pe cal cea mai buna chestie pe care o poti face este sa te urci inapoi in sa si sa iti invingi frica de a urca pe cal incerci sa iti revi scuturi din cap zambesti si mergi mai departe.
Insa cateodata te-ar motiva sa vezi o schimbare in bine din partea aia sau sa simti ca faci bine ce faci, dar daca nu o primesti poti incerca pentru ca vrei sa mergi inainte si iti place drumul pe care l-ai ales sau macar iti place sa incerci si sa speri insa la un moment dat vei spune stop, insa te gandesti si speri ca nu vei ajunge acolo ci vei intra pe un drum nou cu invatarurile din vechiul drum care te vor scoate pe o plaja cu soare si apa linistita  Dar asta in general se intampla celor rabdatori, iar eu nu m-am numarat niciodata printre ei pentru ca nu am fost de mica cea care a stat cuminte intr-un loc si a asteptat sa ii vina randul eu eram cea care mereu intreba “cat mai e?”, “mai e mult?” – eu sunt Magarusul din Shreck in drum spre imparatia Fionei.

Furtuna pe mare

2011-05-05T20:43:00.002+03:00

Primavara trece pas cu pas, insa ideile mele crete raman si ma bag singura intr-o nebuloasa din care nu reusesc sa ies si intrebarea care imi staruie in cap zi de zi in culcare si in sculare este: cer prea mult sau cer prea putin? Insa sentimentul de a fi indepartat incet incet e aiurea iar la mine persista si chiar daca poate nu e asa eu ma lupt cu distanta zi de zi sau cel putin eu asa simt, iar cand esti bipolara ca mine :))) asta inseamna una calda una rece numai ca lumea nu intelege ca daca vrei numai calde tre sa tii focul aprins si eu nu stiu cum sa fac asta.....si atunci simt ca ma scufund...iar ploaia nu ajuta.

Zi de cosmar

2011-05-05T20:16:00.002+03:00

Voi ce tip de zi ati avut? La mine a fost oribila, nu ziua in sine ci doar ultimele doua ore cand printr-un trafic de cosmar am traversat de doua ori orasul prima oara incercand sa ajung la o ora de presupunctura la care era clar pentru oricine mai putin pentru mine ca nu voi ajunge si a doua oara ca sa ajung acasa sa ma schimb sa ajung la film, pentru ca acesta era planul insa am decis ca e mai bine sa raman acasa...oricum pe drum cu ploaia cazand furios pe plafonul masini piesa de mai jos m-a uns pe inima si recunoasc ca primul meu impuls dupa ce am dat-o la maxim pana in fata rezidentei a fost cand am ajuns acasa a fost acela de a imi pune un shot de rum, insa cum nu sunt fana decat in cadru organizat si anume cand suntem gasca in club m-am lasat pagubasa insa cum vine vara sper sa reusesc sa fac acest lucru cu prietenii la o terasa si sa ne relaxam si sa radem de cate in luna si in stele...imi e dor de statul in soare si de zambetul cald al prietenilor si de glumele proaste :))asa ca tot ce pot sa imi doresc este sa vina o data vara ca sa trecem peste vremea asta care te impinge la depresie crunta si la inchidere in sine :)

Teatru sau asa ceva

2011-04-29T20:47:00.001+03:00

Mi am luat PMS si durerea de cap veche de 4 zile si le am dus la teatru, o piesa one man de pantomima si dans...ceva nou...sa vedem cum rezist eu si cu cele mai noi doua constate din viata mea, asta e asa un fel de cadou de 1 mai ca tot stau acasa din motive pe care nu le voi expune aici...ma intorc la piesa.

Sent from my Nokia phone

De noapte buna...

2011-04-28T23:57:00.002+03:00

"m-am saturat!" simplu! nici nu mai conteaza dupa cand acel m-am saturat se refera la saturatia de tine, de cealalta jumatate a perechii, acel "m-am saturat!" te izbeste peste fata, ingheti...si ramai asa...cauti solutii si iti dai seama ca e timpul sa te retragi, ca nu mai esti dorit...si doare! Pui o fata normala, esti incojurat de oameni, zambesti politicos cand ti se vorbeste si raspunzi la intrebari insa esti departe doar tu cu gandurile tale si cu "m-am saturat!". Si pleci, nu ai ce face...si vine a doua zi si speri, pentru ca asa esti tu speri pana in ultima clipa ca vei auzi ca te-ai inselat insa iti dai seama ca este mai importat sa fie in alta parte pentru ca telefonul suna si alte planuri au fost facute...si il eliberezi pentru ca nu poti tine captiv pe cineva care s-a saturat si totul se incheie, atat de simplu si atat de banal cu "m-am saturat!".
Si iti dai seama ca viata are pasii ei si tie doar ti se permite sa o insotesti cateodata in 2 cateodata singur, numai ca atunci cand vrei sa te opresti pe o banca sa te odihnesti si cel de langa tine sa te intrebe daca poate sa stea langa tine, nu o face si merge mai departe...pentru ca nu tu esti prioritatea ci gps-ul, prieteni, un meci de baschet....si atunci te ridici, te scuturi de praf si mergi mai departe si speri ca data viitoare sa capeti mai mult decat un "m-am saturat!". Si iti dai seama ca o relatie nu este o relatie doar pentru ca facebook-ul zice asta, si atunci inchizi si facebook-ul pentru ca acolo nu ai o lista de prieteni, ai doar o lista de nume...iar tu ai ajuns sa verifici starea ta de fapt acolo...dar totul e nou si vechi in acelasi timp si devine trecut...fara incheiere doar cu saturatie.

analiza mama ei :P

2011-04-28T21:56:00.002+03:00

Si daca tot mi-am inchis facebook-ul de care trebuie sa recunosc ca eram dependenta (si in soapta se aude "buna marin!" :)))provocand prin acest lucru un val de soc si groaza printre toti prietenii, am zis sa imi revin la vechiile obiceiuri, dinainte de facebook. Nimeni nu crede ca voi reusi sa rezist mai mult de cateva zile fara....dar ma lupt cu ispita din greu! Asa ca revenind analizandu-mi numarul de vizitatori veniti pe blog am observat ca suprinzator odata cu inchiderea facebook-ului care imi importa posturile de pe blog mi-a revenit numarul de cititori se vede ca lumea ma citea pe facebook care o data inchis i-a redirectionat aici so inca un motiv in plus sa il tin inchis, rating pentru blog ;) ca sa nu zic ca asa am mai mult timp liber, nu mai butonez mereu pe mobil in prezenta persoanelor care mi l-ar baga cu drag pe gat si acasa pot ajunge sa citesc o carte nu sa ma chiorasc pe linkuri idioate pe pereti, nu? :)

Voua cum v-a mers ziua? hai acum ca am revenit si eu reveniti si voi cu commenturile ;)

Femeia cosmarurilor

2011-04-28T21:45:00.003+03:00

Din ciclul "noroc ca ma cunosti" dupa un telefon in care eram anunta-ta ca un ex se insoara m-am pus pe gandit, insa cum eram la volan nu am facut-o prea intens pentru ca pe langa soare daca mai si gandesc intens e clar ca in cateva zile voi incepe sa imi arat varsta pe fata :P si cum m-am gandit eu asa pret de 3 secunde mi-am dat seama ca toti ex-ii mei si-au gasit femeia visurilor, dupa ce s-au despartit de mine, aia care nu au facut-o inseamna ca nu v-ati purtat bine cu mine sau ca inca nu am aflat eu de voi :P insa credeti-ma femeia magica e urmatoarea dupa mine, pe aia cica tre sa o luati de nevasta. E drept ca si rata divorturilor e in crestere insa na acu' lumea se mai schimba :))) Asa ca telefonul m-a facut sa imi aduc aminte de un film haios :) si sa ma gandesc ca oricine are o intalnire cu mine (aici nu se aseamana cu filmul pentru ca la mine se insoara si aia cu care nu am facut sex ;))ar trebui sa isi aleaga cu foarte mare atentie tipa cu care o sa se intalneasca dupa mine, poate ar fi bine ca prima intalnire sa fie direct cu parintii ca sa scape si fata de un stres si macar sa stie omu' de la inceput daca o sa o placa mama ori ba pe fata =))
Si cum urmatoarea devine "femeia visurilor" inseamna ca eu sunt "femeia cosmarurilor"??? :)))

recomandare

2011-04-27T20:26:00.002+03:00

Si daca tot am revenit hai sa va pun si o piesa si am ales Urma pentru ca piesa lor "buy me with coffee" ma urmareste si acum zile in sir daca se intampla sa o aud undeva si cumva vocea formatie ma face sa ma gandesc la dragoste ;)

Viata noua

2011-04-27T20:11:00.002+03:00

Azi am decis sa imi inchid contul de facebook, am decis ca am devenit prea dependenta de el asa incat am decis ca daca e cazul sa fiu dependenta de ceva acel lucru ar trebui sa fie blogul in nici un caz o platforma de relationare.Poate ma voi razgandi sau poate nu idea e ca prea tot ce respiram simteam nevoia sa postez acolo si nu e ok :) plus ca daca e sa ma iau dupa filme nu e bine sa stie lumea ce faci :)))
Ia acu sa vedem daca ma tine chestia asta cu revenitul la prima dragoste, adica blogul :)

amestec in cap si pe hartie

2011-04-26T17:57:00.001+03:00

se zice ca prietenia e ca vinul cu cat e mai lunga cu atat e mai buna...nu stiu unde am auzit asta insa tare mult mi-a placut zicala :) si in general ajungi sa ii apreciezi cand nu te vezi mult timp cu ei, cand stai la un pahar de vorba si povestiti cat in luna si in stele. Si cand esti prinsa intr-o lupta interioara cu varsta, cu astenia de primavara si nu depresia prinde tare bine sa ai niste oameni pe langa tine care te apreciaza si care stiu ca ai si zile bune si zile rele insa care te accepta asa cum esti si nu iti cer sa te schimbi!
Indiferent de schimbarile din viata mea, constanti au fost prietenii sau amicii sau cunostiintele, e drept ca sunt o persoana care cunoaste multa lume si ca e greu sa tii pasul cu mine cateodata insa in acelasi timp multa lume isi doreste sa fie in pantofii mei de clestar aka de zana ;) Si unii apreciaza si fapul ca am gura mare si imi exprim parerile pe care apoi mi le sustin si nu bat in retragere, apreciaza sinceritatea chiar daca nu mereu felul meu de a spune ceva este cel mai agreabil posibil ei bine stiu ca desi in viata mea sunt multe variabile imi dau seama ca indiferent unele chestii raman constante: prietenii si atunci ma intreb in momentele in care sunt eu cu capul meu pe perna cum de anumite chestii trec pe langa mine si uit multe chestii si cateodata primesc cate o palme peste ceafa sub forma de repors, tipat, piedica sau claxon in trafic si mi se lumineaza multe....

Nu ati inteles nimic, bun :) nici eu :) da' vroiam sa scriu!

A iubi/ a uri Bucuresti-ul

2011-04-08T16:20:00.002+03:00

Bucuresti-ul este un oras urat sau frumos! Depinde prin ce ochi il privesti, azi mi-au picat ochii peste niste poze ale unor turisti veniti sa vada capitala noastra minuntata. Prima intrebare care mi-a trecut prin cap a fost: "de ce?", ei bine capitala vazuta prin obiectivul aparatului lor de fotografiat e frumoasa. Si chiar ma intrebam de ce eu nu o vad cu aceasi ochi cand trec prin locurile fotografiate de ei, poate pentru ca eu trecand zi de zi sunt obisnuita si nu mai vad decat mizeria, mitocania oamenilor si altele din aceasi categorie?
Voi cum vedeti Bucuresti-ul? Cu ochi de turist sau de membru mandru al capitalei?

Flori si admiratori

2011-04-07T17:40:00.003+03:00

Sunt sunata de la receptie, colega imi spune sa cobor. Cobor grabita, intrerupta si prinsa in gandurile mele si in vesnica mea stare de somnolenta care nu imi da pace decat noaptea cand stau in pat si ma uit pe pereti in loc sa dorm!
Parca coborata din spatiu ma vad pusa in fata unui enorm aranjament floral de orhidee, lalele mov si negre. Dupa socul invitial vine evident si intrebarea "de la cine?" pentru ca aranjamentul floral nu continea nici o carte de vizita sau vreun bilet in care sa mi se explice prezenta lui, surprinzator dar nici baiatul care a facut livrarea nu a stiut sau nu a vrut sa imi raspunda la intrebare. Cred ca daca eram mai rapida de picior si ii facem o procedura de judo aflam tot ce trebuia insa somnolenta scoate ce e mai rau in mine...adica ma face si mai lenta decat in mod obisnuit.
Asa incat am ramas placut impresionata insa fara a stii cui sa multumesc pentru frumosul aranjament primit, frumos final de zi, nu? ce parere aveti? :)

Sunt matusa, in puii mei! :)

2011-03-16T10:06:00.005+02:00

Va ziceam ca multa vreme a trecut de cand nu am mai scris pe aici si lucrurile se schimba, unul din lucrurile care s-au schimbat este ca fratele mei mai mare a devenit si mai mare si mai responsabil :))) si a crescut natalitatea Romaniei cu una bucata pitica, adica ma facu matusa! Mandra matusa, mai ales ca e prima nepoata deci va fi prima care imi va zice "tusica" =)) acum cica ar trebui sa devin responsabila ca doar sa aiba fata numai exemple bune in familie insa cum abia s-a nascut cred ca mai am ceva vreme de prostii :))
A durat ceva vreme pana am facut prezentarile oficiale pentru ca doream acordul tatalui inainte de a o face vedeta! :)
Deci spuneti-mi tusa de acum inainte :)

A se vedea asemanarea de familie :)))

Cascata ca si matusi-sa :)))

Si cu frati-miu mandru tare de junioare! :)

Timp, unde fugi?

2011-03-15T05:50:00.003+02:00

Marin sufera, probabil ca multa lumea de lipsa de timp, dar cand aceasta se combina cu insomnii ai o sansa sa recuperezi ce ai lasat in urma - adica blogul. Desi mi-am jurat de nenumarate ori ca voi incepe din nou sa fiu activa aici se pare ca lipsa timpului, fitzele, facebook-ul, calatoriile sau pur si simplu lipsa inspiratiei de a scrie un articol cu cateva cuvinte nu doar sa arunc niste poze, m-au facut sa fiu activa, nu!
Si nu am vorbit nici de numaroasele drumuri la cluj, nici despre nepoata pe care inca nu am apucat sa o vad live insa am poze ca sa demonstrez ca e reala ;), distractie la Sibiu cu oameni din club si probleme interioare pe care am incercat sa le rezolv.
Dar oricum idea e ca m-am rehotarat sa iau blogul in serios asa ca voi incepe cu nepotica mea mai incolo si pe urma cu drumurile la Cluj si cu Sibiul si distractia de acolo.

Buna dimineata Cluj!

2011-02-09T07:13:00.003+02:00

Buna dimineata! :)

Link interesant

2011-02-04T17:07:00.001+02:00

Mailul este o mina nesecata de informatii se pare pentru mine in ultima perioada :)) azi am primit un link interesant :) pentru fani muzeelor cred ca va fi ceva interesant.

http://www.googleartproject.com/

Generatii

2011-02-01T09:25:00.003+02:00

Am primit mai demult un mail, am zis ca il sharui cu voi, nu stiu cine e autorul, oricum textul de mai jos l-am citit pe mai multe bloguri si l-am primit de nenumarate ori pe mail, parca si Chirila scrisese ceva gen...Cris? :) sigur tu stii. Insa pentru ca mi-a starnit zambetul si pentru ca m-am regasit in descriere il sharui cu voi. Cati va regasiti in descrierile de mai jos?

"Nascuti intre 70-89, vedem acum in anul 2009 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea" , "Castel", "Ratele si Vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea","Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video
(inchiriam un video si stateam sa ne uitam a filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.

Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza...

Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa.Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala. Nu existau manelele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam!

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.

Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara
teama de virusi.

Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam"..

Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu
toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide
mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ...

Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru!"

Poza zilei

2011-01-18T11:40:00.002+02:00

Azi am primit de la un prieten, cateva propuneri pentru Poza Zilei, luate de pe National Geographic. com. Poza de mai sus m-a impresionat cel mai mult pentru ca nimic nu mi se pare mai frumos decat iubirea la batranete. Va vorbeam si acum ceva timp de chestia asta printr-un articolas, scris la repezeala din goana masini.
Iar azi pentru ca sunt in "calduri" adica sunt cu temperatura ce depaseste 39 de grade ma voi abtine de la comentarii si de la intrebarile care mi-au alergat prin minte cand am vazut poza. Nu voi face decat sa o sharuiesc cu voi si sa sper ca si voi o gasiti la fel de frumoasa ca si mine.

PA 2010 buna ziua 2011

2011-01-04T14:28:00.000+02:00

Uite asa am intors spatele lui 2010, nu ca l-as fi simtit prea mult apasandu-ma, calatoria mea alaturi de el a fost dusa la extrem de scurta si fara prea multe evenimente remarcabile. La petrecerea corporatiei unde am avut eu onoare, colegii oroarea de a incepe prima sa cant la Karaoke si unde m-am putut desfasura in toata splendoarea mea de zana care a doua zi pleca la ignat. Evident ca povestirile sunt vechi ca anul 2010, cum altfel ca na pe 2011 pot sa va spun doar ca am fost la vidraru, in rest nu prea a avut momente wow...inca :) Voi cum v-ati petrecut seara de rev? Eu am fost departe cam pana la Pitesti de departe si a fost un inceput de an acceptabil! :) Adica am putut sa dorm cand am vrut, am mancat atat cat am vrut si am si gatit un pic astfel incat totul sa fie ok pentru mine.

2010-12-28T17:39:00.001+02:00

Ador cat de gol poate fi orasul! Asa imi place sa conduc...doar eu si inca 3 la stop! Asta da viata in trafic :)

Sent from my Nokia phone

Iarna din nou nu e ca vara

2010-12-27T20:40:00.001+02:00

Imi place iarna, imi place cand e zapada multa si cand lumea nu e pe strazi. Imi place iarna din parc, alba, pura cu rume de pasi pe carare si cu copacii care se tin temerari sub greutatea zapezii. Asta e vremea in care imi place sa ma plimb in parc si sa fac poze, asta e vremea in care imi place sa fiu indragostita, mi se pare ca iarna este anotimpul celor care se iubesc, o apropiere timida, incalzirea mainilor tale in ale celuluilalt, atingerea obrajilor inrositi de gradele sub zero si de ciupitura glaciala a zapezi, urmele plimbarilor lasate in urma si amintirea caldurii gurilor apropiate...ce alt anotimp te face sa te gandesti la asta? Si pe urma revi la realitate, la mocirla, la trafic cu 5 la ora pentru ca idiotii nu isi pun cauciucuri si altele de gen si ti se sterge romantismul din teasta, din inima si din portofel, pentru ca trebuie sa ajungi acasa....si iar iarna nu e ca vara.....

da' de ce?

2010-12-23T19:58:00.001+02:00

Mama din dotare are ca in fiecare an, cumparaturi pe ultima suta de metri fara de care crede ca nu va putea supravietui Craciunului, gen unt, lapte, inca un bax de apa plata peste cele 2 existente acasa si altele de gen, evident ca cu exceptia poate a apei care se va consuma nici laptele nici untul sau malaiul nu sunt niste chestii fara a caror existenta nu iti inchipui Craciunul. Nu-i bai, e un fel de datina a noastra care se desfasoara mereu, in perioada asta a anului. Oricum tonele de mancare pe care le face nu pot fi terminate fara ajutor nici mult dupa revelion trebuie sa existe pentru ca asa e obiceiul! Au trecut vremurile in care lumea navalea de craciun si dupa revelion cu mic cu mare peste familie, Anul trecut cuprinsi de isteria revelionul ne am petrecut tot ajunul anului nou gatind cat pentru o armata, 3 zile mai tarziu cu vizite la tot atatea familii in tot atatea orase si peste 700 de km strabatuti prin tara inca mai aveam mancare cat pentru o mica armata....insa in febra pregatirilor intre salata de beouf si placinta cu cartofi si cascaval tot parca era putina mancare!
Aflandu-ma acum intr-un supermachet bucurestean, ma mir cata mancare poate ingurgita romanul mediu....tone de carne ca doar pe langa faptul ca suntem o tara de salbatici care face sacrificii animale inainte de nasterea unui "ceva" a se completa dupa credinta, mai si avem apucaturi de salbatici, ca nu e o alta leguma mai buna ca carnea, nu? Si dupa ce luam tone de carne, mai luam si tone de bautura, coca si alte prostii. Voi cum va pregatiti de Craciun?

Sent from my Nokia phone

Vine Craciunul

2010-12-21T14:14:00.001+02:00

Cred ca toata lumea care imi citeste de ceva vreme blogul stie ca nu prea le am cu sarbatorile, nu inteleg isteria si nu o voi intelege niciodata! Plus ca aia cu spiritul...care-i faza? :) Am tot incercat..petreceri tematice, petreceri de Craciun pentru adulti, ignat, petreceri de Craciun pentru copii si altele de gen, Secret Santa si totusi parca si putinul spirit pe care nu il aveam mi-a disparut total sa fie oare din cauza ca mi-am blocat spatele si abia ma pot misca sau pentru ca fiind femeie cineva acolo sus ma pedepseste cu PMS lunar, nu stiu! Idea e ca azi ca si ieri am o dispozitie proasta de zile mari! Ma enerveaza tot si toata lumea si desi ar trebui sa fiu fericita de cele zero barat zile libere pe care ni le da statul nu gasesc nicaieri in interior energia necesara.

Si peste toate se aduga si dubiile mele din interior despre nemurirea sufletului si pentru ca habar nu am ce as vrea sa imi aduca 2011....lucru care nu mi s-a mai intamplat, plus ca 2010 a fost cam naspa pentru mine, mai putin partea cu calatoriile pe care le-am bifat tot anul, motiv pentru care inca imi platesc dobanda pe cardul de credit :) insa toate se aliniaza asa cum trebuie, cand si daca trebuie, nu?

1 Decembrie versiunea lui Marin

2010-12-02T20:32:00.002+02:00

Doar ma stiti neconformista si mai rau ne-patrioata daca exista acest cuvant in dex :)

Asa incat in dimineata zilei nationale ma imbarcam in alta masina decat a mea, pentru ca biata Jaded este cu un geam lipsa - din pricina unor invidiosi pe inimioarele ei care au vrut sa intre in patratica ei :( si ma purcedeam catre apropiata Bulgarie, si mai specific catre Veliko Tarnovo. O cetate medievala, cel putin asa ajunsese la urechile mele ascultatoare de locatii de vizitat. Ce am intalnit acolo va las sa vedeti mai jos si sa va spun ca mi-a placut la nebunie! :)

Lemonade Maker trade mark

2010-11-24T16:10:00.001+02:00

Urma - Buy me with a coffee

2010-11-24T15:17:00.000+02:00

De ieri de cand am auzit-o la Midget melodia nu mi-o mai pot scoate din cap. Data trecuta cand am facut obsesie pentru piesa asta mi-a luat 3 zile ca sa pot trece la alta...oare acum cat o sa ma tina? :)

Instead of wasted gifts around
Instead of losing all we have
Instead of dreaming of a man you'll never have
You'd better breathe with me and feel...

Instead of planning and debating
Instead of shaping my own dreams
Instead of dreaming of a son you'll never have
You'd better breathe with me and feel...

You can buy me with a coffee
I'm so cheap...

Instead of letting distance talk
Instead of losing all we have
Instead of dreaming of a man I'll never be
You'd better breathe with me and feel...

Instead of judging day and night
Instead of wasted time on both sides
Instead of guessing what the hell went wrong with me
You'd better breathe with me and feel...

You can buy me with a coffee
I'm so cheap...

Sa fi sanatos in Romania

2010-11-23T10:33:00.001+02:00

Experienta de a sta cu cineva intr-o camera de garda a unui spital romanesc este una la fel de oripilanta ca a aceea de a fi pacient intr-un astfel de lacas. Mizeria atat cea umana cat si cea din interiorul "sterilitatii" ma ingrozeste!Acum ceva vreme am avut nesansa de a sta cu un prieten in camera de garda a spitalului Municipal, o camera de garda considerata relativ modernizata. Pe langa faptul ca stai ore si astepti..in picioare…pentru ca nu exista scaune aici nici macar pentru 1% din cei care au de asteptat ore in sir pentru o serie de investigatii de "urgenta" nu mai zic de cei care isi asteapta cunoscutii aflati in perfuzii sau la radiografie sau in stop respirator. Sincer, cred ca sa fiu doctor m-ar apuca depresia sa stiu ca lucrez intr-o astfel de locatie si se presupune ca mai trebuie sa imi fac si treaba? Bleah! O sa revin, dar experienta este inca prea execrabila pentru mine si incerc sa fiu cat mai putin rautacioasa asupra locului pentru ca acolo a lucrat la un moment dat si fratele meu si pentru ca doctorii pe care i-am intalnit in garda asta au fost chiar minunati.

Dansam?

2010-11-22T16:15:00.001+02:00

Ascult in casti in timp ce lucrez Mr Bojangles in versiunea Robbie Williams, cumva melodia asta ma face sa vreau sa dansez si sa ma invart in ritmul muzicii. Mereu o ascult cu zambetul pe buze, si navaleste peste mine inspiratia, degetele imi alearga pe tastatura in ritmul muzicii ca si cum as canta chiar eu piesa la pian. Pe voi ce melodie va pune in dispozitia de a lasa totul si a dansa?

Cica vine we

2010-11-19T11:27:00.001+02:00

Marin se scoala de dimineata asa ca departe ajunge...azi in sfarsit si-a facut si ultimul rand de analize asa ca dupa ce a fost impusa, intepata, imbrancita, chinuita si gasita nepotrivita...spera sa aiba o supriza si analizele finale sa ii confirme ca problema e la cap nu la trup! :) Si cum s-a sculat Marin de dimineata si s-a purces la drum nemancata si nebauta cafea va dati seama ca vesela nici ca putea fi, da la clinica peste un nene bine-dispus! Cine naiba e bine-dispus, vineri dimineata la ora 7?!?!?! Sa imi dea si mie reteta ca tare as vrea sa ma trezesc si eu cu voce vesela nu baritonala! Eh dar s-a pus cu mandea care era in sevraj de cofeina, evident ca "Buna dimineata!" lui vesela a fost taiata cu un gretos: "Da' ce motive aveti sa fiti asa bine-dispus?" - saracul om isi facea treaba si scorpia din mine nu il lasa. Ei bine, cum orice nas isi are nasul fara a se opinti in vadita mea proasta dispozitie omul imi spune cu un zambet cat jumatate de continent american: "E vineri!" in capul meu era ce va de genul...nesflash! azi e vineri si se imparte pilula de buna-dispozitie! cine nu e gata il dam pe usa afara asa ca pastrati-va zambetul! :D acritura din mine i-a dat o replica pe masura "asta explica multe!" si ma rog m-am dus pe urma sa le las pe domnitele asistente sa se imbaieze in sangele meu pretios care e pe sfarsite dupa atatea intepaturi si cred ca asistentele au bagat si ele de seama ca nu mi-au luat decat 3 eprubete de data asta si astea medii ca marime. Deci am scapat ieftin, parol! Iar la plecare ca sa se incheie cu PAM PAM, incerc sa imi pun zambetul comercial de care sunt in stare si ii urez omuletului, care lua o gura de cafea si pe care eu il uram din toata firea pentru ca ma facuse sa imi dau seama ca puteam sa imi iau cafea in termos si sa iau o gura imediat ce acul mi-ar fi parasit corpul, "We placut!" si el ca sa imi plteasca atitudinea mea de scorpie corporista imi raspunde "Multumesc, si dvs unul si mai bun ca al meu!" acu' i-am zambit omului desi inca nu sunt convinsa ca de fapt urarea nu era o injuratura. Sau ceva de genul "va doresc ce imi doriti si dvs mie!" am plecat bodogonind ca o batrana ursuza ce ma aflu si cautand disperata o metoda de a ajunge la o cafea cat mai repede.

Eh deci we placut? :)

2010-11-15T20:35:00.001+02:00

Vatra Dornei de we

2010-11-15T14:05:00.001+02:00

Am avut bafta ca we asta sa ma duc intr-o locatie unde nu am mai fost de peste 20 de ani. Vatra Dornei. Desi imi aminteam ca e frumoasa, am ramas suprinsa insa cat de frumoasa poate fi si am redescoperit frumusetea tarii noastre care pe o parte are o naturalete care te imbie la poze si la polul opus au oameni care te imbie la crime, atat in zona Bicazului cat si pe toata intinderea raului Bistrita, erau numai pungi, sticle de plastic si jegul lasat de localnici sau vizitatori opriti pe margine sa se imbuibe o leaca!

M-au degustat tinerii din Cheile Bicaz-ului, care dupa ce goleau sticla de suc de 0.5 o aruncau nepasatori in raul dintre doua case....m-au degustat turisti care veniti sa faca poze la Lacul Rosu, aruncau resturile menajere oriunde mai putin in containerele de gunoi, care oricum erau pline pana la refuz....si o gramada de altele de gen. M-am intristat sa vad fabricile odata fertile si mandria tari azi stand in paragina cu ziduri intregi prabusite sub greutatea goliciuni care le inconjoara....si totul intr-un fel poetic plin de o chemare catre fotografie....rau a ajuns tara asta si cu toate asta ea continua sa ne surprinda prin frumusetea ei. Revin si cu a doua transa de poze in care sper sa fiu mai pozitiva!

from halloween

2010-11-05T10:45:00.001+02:00

Promit ca revin cu mai multe poze cand m-oi mobiliza sa stau acasa :D

Ziua Cristinei

2010-11-05T07:45:00.001+02:00

O gura de aer curat pentru suflet

2010-11-02T10:55:00.001+02:00

Ieri va ziceam ca am sa va spun despre Iulian CSR cum e trecut la mine in telefon, este un om despre care mi-am promis ca voi scrie dupa primele 10 minute de discutii. Este primul om care m-a facut sa imi doresc sa fiu mai buna si sa ajut.

O colega din Companie m-a sunat intr-o zi si m-a intrebat daca e ok sa dea numarul meu de telefon cuiva care "face mult bine" cum mi-a zis chiar ea si cu care crede ca as putea lucra, m-a facut curioasa si raspunsul meu a fost unul pozitiv, asa incat dupa cateva zile aveam sa il cunosc fata in fata pe Iulian Vacarean, care pana atunci era doar o voce calma si foarte placuta la telefon. A venit cu o bicicleta pliabila si usor stanjenit de faptul ca intarziase, insa incurcase locul de intalnire. Nu era deloc cum ma asteptam, primele lucruri pe care l-am remarcat la el a fost delicatetea lui si ochii albastri foarte calzi. Am o problema cu oameni care intarzie, insa cumva dupa primele 3 minute de discutie cu el, uitasem ca a intarziat, mi-a vorbit cu pasiune despre proiectele lui, de unele auzisem, in unele mi-as fi dorit sa ma fi implicat insa mereu s-a intamplat ceva iar de altele mi-a parut rau ca nu am auzit astfel incat sa ma pot implica. Fie ochii lui calzi, fie zambetul sincer sau poate doar tonul vocii cand vorbeste depre ceea ce face insa ceva m-a facut sa il ascult cu gura cascata (sper sa nu fi fost chiar atat de evident :)). A continuat sa imi povesteasca cate ceva si despre el, nu stiu daca face asta cu toata lumea insa cumva m-a facut sa il invidiez si mai tare, pentru puterea lui interioara si pentru credinta lui ca lucrurile se pot schimba in bine, si mi-am dat seama ca delicatetea nu are legatura cu Iulian, pentru ca Iulian este una dintre cele mai puternice persoane pe care le-am intalnit, un om cu credinta si cu gandire pozitiva insa in acelasi timp este un copil prin increderea pe care o are in oameni…si din nou am fost invidioasa, pentru ca vreau si eu sa am si eu credinta lui, vreau increderea pe care el o are si pasiunea lui de a face bine. Si Iulian chiar crede ca poate face sa fie BINE in Romania - cu tot sufletul se vede asta din felul cu care vorbeste despre ce a facut, ce face si ce vrea sa faca. O sa ma opresc aici pentru pentru ca Iulian este foarte modest si nu stiu daca citind postul meu s-ar simti confortabil insa de mult timp nu am mai simtit atat de multa admiratie pentru cineva asa cum am simtit pentru el, iar asta trebuia sa impartasesc cu voi! :)

Eu va zic cateva dintre proiectele lui, voi le cautati pe gogu si apoi imi spuneti ce parere aveti de Iulian ;)

Lecturi urbane: proiectul pentru care eu am suspinat mult si pentru care mi-as fi dorit sa merg cu metroul! ;)

Tine povestile copiilor departe de spital – un proiect dedicat sectiei de oncologie de la spitalul Marie Curie.

Matasari 17 pe care ii puteti urmari si pe facebook si pe twitter

Sper sa pot lucra cu Iulian si sa fiu o parte din lumea lui de BINE, asta pentru ca sunt convinsa ca fiecare om care il intalneste descopera lucruri despre siesi pe care nu le stia. Si daca nu poate totusi cumva ma ia si mine pe langa el sa pot fura din energia lui pozitiva :)

imi REVIN, tineti aproape!

2010-11-01T16:55:00.001+02:00

Stiu, stiu, stiu nu dati cu pietre a trecut multa vreme de cand nu am mai scris nimic si am fost foarte cumintica, ei bine I AM BACK! Si sa va tineti – cred, sper, poate, sigur! :) si pentru ca am facut pauza mare o sa am o gramada de povestit, m-am plimbat si am cunoscut o gramada de oameni interesanti care mi-au marcat in sens pozitiv existenta mea mica si activa!

Am un om minunat despre care vreau sa va vorbesc Iulian de la CSR cum apare el pe telefonul meu, vreau sa va povestesc despre o carte frumoasa, despre un clip la care am asistat din spatele camerei, vreau sa va zic despre o petrecere reusita si vreau sa va spun despre prieteni egoisti care hotarasc ca atunci cand le spui adevarul in fata esti cea mai mare ancora pe care o au in jurul gatului si ca atare scapa de tine.

Deci subiecte am, acum sa imi gasesc si cuvintele ca de alea duc lipsa in ultima perioada, cumva pe undeva au fugit. Nu imi dau seama de ce sau unde s-au ascuns insa le gasesc eu si le aduc inapoi aici pe blog unde le e locul :)

Noua fata a masini mele

2010-09-15T15:58:00.001+03:00

Noua mea masina a primit o pimpaiala feminina adica a primit niste inimioare colorate pe ea, cum vechea era recunoascuta dupa acest lucru, nici noua nu putea sa stea mai prejos.

Asa ca iata noua fata a masini mele :)

sfanta M!!!! That's me! :P

2010-09-12T21:00:00.002+03:00

aseara dupa un week-end extenuant in soare cu clubul de masini am reusit sa si cateva din pozele din ultimele doua saptamani :)

Primele transe au fost legate de U2 asa cum era de asteptat iar cea mai importanta este cea de mai jos care se refera la SEARA MEA! so Happy 30 catre mine si evident petrecerea aferenta! :)

Unul din cadourile primite a fost o Vuvuzela care a vazut Africa de Sud! de ce o vuvuzela? pentru ca asta-vara datorita tipatului meu razboinic de trezire si mers la plaja, prietenii mei m-au poreclit Vuvuzela short Vuvu :)asa ca era de asteptat oarecum sa primesc si una originala, nu? :) care a si devenit vedeta serii!

Alte cadouri wow? :) rucsacul de laptop, niste poze pe pergament ale Bucuresti-ului vechi si evident o carte de bucate...se pare ca cineva din grup ca sa nu zic tot grupul ma indeamna sa ma apuc din nou de gatit! :)

Da' ce bai tortul nu se pune la gateala!? :P

Oricum trebuie sa recunoasc ca anul aceasta am primit telefoane si sms-uri si mailuri de la persoane de la care nu ma asteptam si plus cu o parte din prieteni am si reusit sa ma vad :)

Revin cu poze din We asta unde I pimped my ride ca sa zic asa adica Jaded got hearts :)

Istanbul my way

2010-09-12T20:35:00.004+03:00

U2 concert

2010-09-12T19:44:00.001+03:00

Cadou!

2010-09-03T17:47:00.001+03:00

Ruxandra, este o veche si draga prietena. Iar in dimineata asta, pentru prima oara in multi ani m-a nimerit si m-a sunat de ziua mea, deobicei ma suna fie inainte fie dupa!

Rugamintea ei a fost sa iau revista unde ea lucreaza si sa ma uit la pagina 4, iar acolo am gasit atasamentul :)

si desert

2010-09-03T13:26:00.001+03:00

si pentru ca normal nu poti sa duci mancare la birou fara desert, faci si un tort de plictiseala ;) niste tiramisu facut pe fuga :)

Mancare a la Marin

2010-09-03T13:22:00.003+03:00

De cativa ani, dimineata de 3 septembrie ma trezeste cu un chef nebun de gateala, nici azi nu a fost mai prejos asa incat m-am apucat inca dinaintea soarelui sa fac niste chinezisme.

Am luat ardei in 3 culori si i-am calit in ulei si otet balsamic, am luat niste piept de pui si l-am julienit bine si amestecat in tigaie cu ardeiul lasat la joaca, peste am trantit niste mix chinezesc pentru ca aseara nu am mai ajuns pana la magazinul miraculous cu chestii chinezesti asa ca a trebuit sa improvizez si peste toate am turnat din belsug soia.

Ce a iesit, va spun dupa ce mananca colegii din Companie :)

40 de ani de club a

2010-09-03T13:22:00.001+03:00

De cateva saptamani ajung in fiecare miercuri inevitabil in Club A, la concertele aniversare, au fost Suie Paparude, au fost cei de la Vita de vie dupa concertul carora mi-am pierdut vocea pentru o saptamana si am avut dureri musculare in zona gatului de la zbucium :)) insa mi s-a parut unul dintre cele mai misto concerte. It is clear to me ca voi fi mereu un fan Vita de Vie!

Saptamana aceasta a fost randul lui Mihaaaaaaaai Margineanu, eu cu 4 baietii ne-am urcat pe mese, scaune si alaturi de un club plinut am cantat si tipat pe muzica menestrelului care parea incantat de atmosfera, motiv pentru care a revenit la bis cu draga inima :)

Miercurea viitoare vine inima mea langa inima celor de la Vunk! :)

bla bla de inceput de saptamana

2010-08-30T10:54:00.001+03:00

Stiti vorba aia cand ai chef de munca, aseaza-te intr-un colt si asteapta sa iti treaca? Eh, asta ar fi trebuit sa fac eu azi dimineata. Dupa un we de petreceri, o duminica mai mult dormita, luni la prima ora cine astepta sa inceapa programul pe corporatie? Marin! Care e venit cu mult inainte de ora de incepere a lucrului hotarata sa mute muntii din loc, numai ca pe munti nu i-am intrebat asa incat ei au zis pas si au mai dormit o leaca sub forma de laptop care nu s-a deschis decat dupa multe interventii de la zeii aitiului undeva in jur de ora 9 asa ca degeaba a venit mandea pe plantatie la ora 8 si ceva ca ciuciu munci. Nu mai bine as fi stat eu linistita acasa pana la ora-mi normala de plecare? Mi-as fi baut linistita cafeaua, m-as fi uitat la un film sau doua, as fi baut un mare pahar de suc de mere si abia apoi m-as fi pornit spre zonele albastre. Asa incat s-a apucat Marin la ora 9 de munca la fel ca toata lumea din capitala…jenant…insa AMR 5 zile si ma voi sarbatori in stil U2 la Istanbul asa ca sunt intr-o dispozitie de zile mari! :) Nici macar oameni care habar nu au nimic despre mine insa isi dau cu parerea despre viata mea in continuu si despre ce "sunt convinsi" ei ca ar trebui sa fac nu ma prost-dispun, ei sunt doar pusi pe lista de ignor in perioada asta sic and voi fi intr-o pasa proasta vor auzi niste chestii care s-ar putea sa isi cam intoarca pe dos si sa ii invete sa isi mai dea cu parerea despre ce nu cunosc :D

Poza zilei de we

2010-08-27T10:07:00.001+03:00

gasite pe net colajele sunt foarte happy, parerea mea...iar dupa o saptamana in care nu am stiut unde imi e capul, azi abia astept relaxarea. Desi in plan era sa plec la Paulesti unde se va desfasura un nou eveniment marca Heavy Riders se pare ca socoteala din targ nu se potriveste cu aia de acasa asa ca we asta il voi petrece din nou in Bucuresti la soare si la baute de aniversare :)

cafeaaaaa cine vrea cafeeeaaaa?

2010-08-25T15:55:00.003+03:00

De unde? pai cum de unde? de pe biroul meu, de pe telefoane, actele de garantie si machetele de lucru si o leaca de pe laptop....deci care vrea cafea? Marin e darnica da la toata lumea si pe toate lucrurile inclusiv pe ea....asa ca acum sunt toata acoperita de cafea din cap pana in picioare inclusiv in pantofi, se pare ca in 30 de ani nu castigi si indemanare, decat poate indemanarea de a varsa cafeaua pe birou in cele mai nepotrivite momente! :))))))

Voua cum va merge? si btw cine da o cafea..ca in caz ca nu v-ati prins, am ramas fara ;)) promit sa nu v-o inapoiez...pe voi! :))))))

Coordonate, coordonate, coordonate

2010-08-24T18:28:00.001+03:00

A lu' Marin este foarte incanta de ea, si-a achizitionat una bucata GPS nici
cel mai extraordinar si nici cel mai frumos din vasta gradina a GPS-urilor
ins ape de alta parte mandea a fost mereu genul practic…ia-l nene ca sa isi
faca treaba :D nu ca sa arate si bine si sa iti faca si cartofi prajiti. E
drept ca ajutor in a il alege au fost baietii din club dar oricum ca design
eu am fost cea care l-a ales :)))Nu stiu sa il folosesc insa sper ca pana
plec in Istanbul sa invat, nu de alta insa daca ma pierd pe acolo o sa fie
cam naspa ca sa zic asa. 5 fete singure in pustietate o sa fie baieram! :)))

Urmatoarele zile probabil ca va voi relata cum vin eu la serviciu cu GPS pe
masina mai ceva ca aia din provincie si ce chestii marete mai poate face,
momentan sunt incantata ca mi-am descoperit coordonatele biroului insa nu le
voi face publice pe toate mediile pentru ca nu stiu ce ex-prieteni
transformati in atacatori cu bomba din avion am si nu as vrea sa le usurez
munca :)))

BTW pot sa pun si muzica si poze pe el si in caz ca nu v-am spus si sigur nu
am facut-o am harta la toata europa pe el deci am de calatorit nene! :)

Nici scoicile nu mai sunt la fel

2010-08-23T17:47:00.001+03:00

Mai tineti voi minte cand eram mici si ne puneam scoicile la ureche ca sa ascultam marea? Moama ce incantata eram, mai ales ca io am fost creatura acvatica inca de cand am putut sa ma tin in picioare. Eh acum am primit o scoica cadou de la un prieten, amintire pentru we pe care ei l-au petrecut la mare si in care eu nu am ajuns din varii motive, ca o fi de la faptul ca sunt eu mai batrana si mai surda, ca e o fi scoica data cu lac sau pentru faptul ca e lunguiata idea e ca marea….nu se aude….oricat m-as chinui L Deci nici macar scoicile nu mai sunt la fel ca in copilarie….bine macar ca gemul de prune are acelasi gust atunci cand il pui pe paine cu unt :) aia imi place la fel de mult ca in copilarie si atunci cand e pe paine proaspata parca musc din amintirile pe care le am cu bunica care imi dadea dupa insinstente multe cate doua felii :D si io ma mozoleam toata pentru ca evident ca nu reuseam sa mananc civilizat painea aia proaspata, asta a ramas nechimbat in 30 de ani……

Intrebarile continua

2010-08-23T10:27:00.000+03:00

Revin dupa week-end cu o continuare la postul de vineri. Ok, am dedus ca femeile destepte se cupleaza cu barbati sub nivelul lor din complex, dar barbatii care se cupleaza cu genul de femei care cand deschid gura o iei la fuga si care nici macar nu au atuul de a fi frumoase…de ce o fac? Tot din complexe? Ma gandesc ca la fel ca o femeie si un barbat cand arata cat de cat bine stie cam care ii sunt limitarile superioare si inferioare si cu toate astea am destule exemple printre cunostiinte care stau cuplati cu fete care pe langa faptul ca sunt urate si proaste se mai si poarta ca niste scorpii, elimindu-I acestuia din urma toti prietenii si ramanad doar cunostiintele ei ca si mediu pentru cuplu. Si sa stati comod ca mai vin cu intrebari de genul ;) ca inca nu sunt lamurita cu multe chestii :D

Oamenilor frustrati, CAITI-VA!

2010-08-20T17:27:00.004+03:00

De multe ori scriu articolele de pe blog in cap, evident ca am cuvinte magice insa pana ajung la telefon sau la un calculator acele idei minunate se imprastie in cele 4 zari mai ceva ca un stol de pasarele aflate pe liniile de inalta tensiune. Si uite asa in timp ce ma plimbam cu liftul corporatiei in capul meu se formase un intreg post despre copilarie versus adultenie ( aka varsta maturitate:))) si altele de gen.
Acum, aflata in fata unei ferestre catre internet, singura chestie care mi-a ramas in cap este ca datorita unei mame intelepte am ajuns o oama matura crescuta fara frustrari majore!......nu o data i-am spus ca eu sa fi fost in locul ei, mi-as fi dat bataie si palme peste ochi, dimineata la pranz si seara. Mama rade de fiecare data si imi zice ca probabil ca daca ar fi aplicat asta nu mai apucam 14 ani la cate prostii faceam. Si are dreptate, lucru cel mai important pe care mi-l aduc aminte inca de cand am eu amintiri este faptul ca am avut mereu libertate si ca niciodata nu m-am simtit ingradita!
In viata mea de adolescent am avut 2 “restrictii”: mereu sa se stie unde sunt si cand vin (daca era cazul sa intarzii sa gasesc o modalitate sa anunt) si sa nu mint. Acestea au fost si singurele motive pentru care io am luat cafteala cand am fost mica…fiecare greseala a fost platita in lacrimi amare din partea mea si probabil spre mai mult ca sigur, pe ascuns si din partea lui mama ca a trebuit sa ii aplice corectii copilului excesiv de rasfatat, tembel si plin de energie care ii amarea viata :))). Prima corectia a fost prin clasa a doua cand am plecat din fata blocului sa ma dau cu saniuta si am venit dupa 5 ore, fara ca nimeni sa stie de soarta mea.Acasa asteptandu-ma o pereche de bunici super ingrijorati si de la service venind o mama disperata care nu stia unde poate fi odorul. Odor care a a venit acasa cand déjà se lasa seara super incantata de distractia de peste zi. Va dati seama ca maica-mea plansa si plina de spume mi-a tras 2 curele la fund…si cand zic 2 inseamna 1, 2 adica poc-poc, dupa care m-a lasat sa bocesc de parca s-ar fi sfarsit lumea…eh pai io care eram vedeta de mica nu am putut sa nu protestez la astfel de tratament asa incat am urlat de parca nu stiu ce mi s-ar fi facut, m-am incruntat la toata lumea si nu am mai vorbit cu nimeni din casa mult timp - razbunare majora in ceea ce ma priveste. Dupa o ora de plans isteric, a revenit mama foarte calma si mi-a explicat de ce am luat cele doua curele, pentru faptul ca nu respectasem intelegerea de a spune unde ma duc si cat stau. Io cu ochii cat cepele si nervoasa la culme am continuat sa fiu suparata mult timp ca deah doar eu eram aia care fusesem nedreptatita si mi se stricase buna-dispozitie, insa atunci a fost prima si ultima oara cand ai mei nu au stiut pe unde umblu si cand ajung acasa.
A doua caftela a fost o palma peste fund cand mama m-a prins mintind prin clasa a patra...si nici macar nu minteam pentru mine ci minteam ca sa acopar o colega de clasa, eh pe aia am acceptat-o cu maturitate si i-am dat dreptate mamei ca mi-a ars-o! Again prima si ultima oara cand i-am ascuns ceva mamei.
In ciuda evenimentelor “traumatizante” :))) care mi-au marcat frageda copilarie, mereu am fost incurajata sa iau decizii, sa ma joc, sa gandesc liber, sa citesc si sa imi exprim parerile…asta fara ca ai mei sa citeasca carti sau sa mearga la psihologi, eu am avut voie sa ma uit cu oameni mari la tv, sa ma culc cand mi se facea somn (intodeauna mi se facea somn devreme doar cand aveam lectii de facut in rest puteam sa stau pana la 12 noaptea treaza :))), sa merg in excursii cand altii stateau acasa, sa fac lucruri pe care alti copii de “varsta mea nu se cade sa le faca” si altele de gen! Anyway io zic ca am iesit un om normal, fara complexe de inferioritate iesite din comun atat incat sa duca frustrari, la excese de isterie si o atitudine “so not ok”. Din pacate am observat in preajma mea multi oameni care prin comportamentul lor de adulti ma fac mereu sa ma intreb: “oare ce copilarie o fi avut?”. Fete de aproape 30 de ani care se supara din cele mai stupide motive si nu iti mai vorbesc 3 zile decat cuvinte monosilabice, baietii care te evita pentru faptul ca i-ai refuzat sau ca masina ta are mai multi cai putere si alte copilarisme de gen, faza mai naspa este cand aceasi atitudine de copil nerealizat in viata o aduci la birou, ma rog sa nu fie cazul sa ai ca si coleg de cubicle, subaltern sau doamne fer’ sef, de genu’!
Si fiind in perioada isterica de schimbare a prefixului si fiind si mai carcotasa decat in mod obisnuit, ma gandesc ca pentru genul acesta de oameni ar trebui sa se infiinteze niste cluburi, gen sala de gimnastica unde te duci si te joci, si sa nu iti dea voie sa treci in sala urmatoarea pana nu dai dovada ca te-ai maturizat incat sa treci la clasa a doua.
Acum tot analista din mine zice, oare de vina sunt doar parintii pentru ca nu si-au lasat copii sa isi consume energia cand erau mici creand astfel adolescenti si mai tarziu mature plini de frustrari massive? Sau e si vina maturilor, ajunsi la o varsta care nu constientizeaza ca de la o varsta atitudinea “mi-am luat jucariile si am plecat!” si “te spun lu’ tovarasa/doamna invatatoare” nu se mai aplica? Stiu poate e prea mult ce zic io aici insa sincer cand vad in jurul meu astfel de oameni imi vine sa le dau doua palme peste ochi atat de tare incat sa le reorganizez gandurile din cutie si sa ii trezesc la realitatea cruda!
Apai acum va intreb si pe voi, cate din “neintelegerile” din copilarie le-ati luat cu voi in adolescenta si pe urma la maturitate?
Am vazut barbati care la 30 de ani si dupa adopta atitudini condescendente cand sunt lasati pe afara si tu vii cu argumente iar raspunsul lor este “eu stiu mai bine”, barbati care intra intr-o discutie cu tine despre subiecte pe care tu le-ai experimentat si ei iti vorbesc din ce a au auzit de la alti, iar tu le spui “hai sa discutam despre chestia asta cand ati experimentat PERSONAL si nu altii si imi vorbiti din proprie parere” si primesti raspuns gen: “Sunt dezamagit, asta este o replica de om fara argumente!”.
Am vazut femei care sunt destepte si frumoase si stau cuplate cu barbati sub valoarea lor pentru ca se considera inferioare, probabil cineva candva in copilarie le-a spus in gluma “ratusca cea urata” si acum pline de complexe accepta un badaran in viata lor, femei care se crizeaza la tine pentru ca ai uitat sa le intrebi daca vor si ele ceva de la bar si au o atitudine de parca ai fi facut in sufrageria lor 5 zile de acum inainte, femei cu care te vezi o data la 3 luni si atunci ele nu stiu decat sa iti spuna ce viata grea au si oricat ai incerca sa le intrerupi sa le spui ca nici tie nu iti merge prea grozav, dau intr-una cum pe ELE le-a inselat iubitul si cat de naspa le merge LOR la serviciu, cat de nasol le este LOR ca prieteni pe care ii credeau prieteni nu le mai suna si ca ELE sunt o dulceata cu toti asa de dulceata incat nu le intereseaza sa stie ce naiba ai facut in ultimele 3 luni. Femei care nu au tupeu sa iti spuna in fata ca ele considera ca candva le-ai gresit si fac comentarii pe retele sociale la prietenii comuni unde isi varsa frustrarea insa prin cuvinte cu dublu sens care la o “probabila” confruntare pot fi transormate in cuvinte bune in functie de cum te uiti la ecran.
Ei in caz ca nu v-ati prins m-am saturat de oameni frustrati de care am partea in viata de zi cu zi, de frustrate din traffic care te injura pentru ca esti femeie, de frustratele care pentru faptul ca nu isi pot exprima parerea despre viata sexuala nesatisfacatoare pe care o au te iau pe tine la impins vagoane cand iti faci cumparaturile in supermarchet, de barbati care nu sunt intr-o relatie cu tine ci intr-o competitie in care ei trebuie sa ia cele mai multe voturi sau de femei care te sapa pentru ca ele considera ca tu esti mai nu stiu cum fata de ele si asta le nedreptateste pe "saracele" de ele sau de oameni care pentru ca toata copilaria au avut parinti over-protective au crescut niste frustrati care imi fac mie viata grea zi de zi. Ei viata nu e dreapta cu nici unul dintre noi! Inchiriati-va un loc si vindecati-va! Veti trai si voi si noi, restul, mai bine…atat am avut de zis acum!
Revin cu un post funny pentru ca acum ca m-am descarcat m-am bine-dispus! :)

si noi am iubit-o pe Romania - Academia Catavencu

2010-08-17T13:56:00.001+03:00

Traiane, si noi am iubit-o pe Romania , dar platonic!

Ieri, la Doljesti (imi place sa cred ca e undeva linga Caracal), Traian Basescu i-a spus unui jurnalist de la Agerpres ca, daca si-ar iubi tara , el, jurnalistul, si mai multi romani, atunci am avea "sanse de progres". Asadar, dupa Vintu, Voiculescu, profesori, magistrati, pensionari, profesori, iata o noua cauza pentru care Romania nu o duce mai bine. Nu o iubim.

Haideti sa va spun ceva, domnule presedinte. Sa stiti ca si noi am iubit-o pe Romania . Dar, dupa ce noi o tineam de mina si o plimbam prin parc sub clar de luna recitindu-i din Eminescu, veneau baieti ca dumneavoastra si o mameleau in scara blocului.

Dupa ce noi faceam planuri de viitor cu ea, veneau de-alde Videanu si Berceau (si altii inaintea lor) si se comportau cu ea de parca ar fi fost Jena Jameson. Venea Blaga, ii punea drapelul pe fata, si o plesnea peste fund pina dimineata.

Si noi am iubit-o pe Romania , sa stiti! Dar ca orice fata saraca si prostuta, s-a dus dupa aia cu bani. Acuma, ca i s-au lasat titele si a facut curul cit China , veniti sa ne-o puneti in brate. Ne pare rau, dar sintem la munca in strainatate!

Eminem - Love The Way You Lie ft. Rihanna

2010-08-12T20:10:00.000+03:00

da ori ba?

2010-08-11T11:46:00.004+03:00

Acest articol a fost modificat la cererea partilor :))

Deci v-ati culca cu un coleg de echipa doar pentru a creste in ochii echipei si a fi catalogat cu "ff bine" la rezultate?

Na asa e mai bine? :P chiar is curioasa care sunt parerile, pentru ca in jurul meu toata lumea se cupleaza cu lumea la munca de parca ar fi la gradinita si vreau sa stiu daca eu am o problema ca acest lucru mi se pare naspa...

Imi place

2010-08-10T14:50:00.001+03:00

Hai ca incep sa ma obisnuiesc cu culoarea blogului meu, e alb, curat, parca simbolizeaza un nou inceput, nu? :D

Cronica de pseudo-relatie

2010-08-09T12:41:00.002+03:00

Week-endul acesta nu a fost unul care poate fi numit oricum numai linistit nu, si imi doream unul linistit, unul linistit sufleteste. Din pacate pentru mine a fost un we in care am decis sa imi acord un final sau cum numesc americani “closure” sau ceva de genul :))) Cum pentru altii noaptea e un bun sfetnic pentru mine intodeauna sfetnic a fost tequila, si prietenii stiu de ce! So vineri dupa ceva tequila am luat niste decizi, ca sunt bune sau nu, trebuie sa traiesc cu ele. :(

Am incercat cel putin in scris sa inchei un capitol din viata mea in speranta ca voi merge mai departe. Nu a fost incheierea pe care mi-am dorit-o si nici la care am sperat pana in ultima clipa insa in momentul in care o persoana nu te doreste in viata ei, e bine sa pricepi mesajul intr-un final si sa incerci sa mergi mai departe. Ceea ce pot spune este ca am invatat, am invatat ca odata niste greseli facute, nu le poti repara daca cealalta persoana nu iti mai acorda sansa, am invatat ca desi am 30 de ani si ma consider matura cateodata ma comport ca o adolescenta, ca fiecare om are ritmul lui, mi-am dat seama ca oameni nu se intalnesc mereu in cel mai portivit moment al vietii si mi-am reamintit ca nu intodeauna ratiunea dicteaza simtirii.

Nu ma simt nici mai bine nici mai rau, simt doar ca vreau sa merg mai departe indifferent care este schimbarea din viata mea, ca e una in care fiecare isi alege alt drum? Nu stiu! Ca viata ne va aduce din nou fata in fata? De asta sunt convinsa! Ce se va intampla in acel moment? N-am nici cea mai vaga idee! Stiu doar ca acum simt pustiita, simt ca am pierdut ceva, ceva care mi-am dorit sa nu il pierd si sa iasa bine!....... sau poate nu, pentru ca nu odata am sabotat chestia asta si cateodata poate constient, de ce? Nu stiu, poate pentru ca nu am incredere in a ma lasa sa cad pe spate cu ochii inchisi in speranta ca cealalta persoana va fi acolo sa ma prinda? Si mai ales cand stiu ca persoana cealalta este pustiita de sentimente contradictorii cand e la prindere. Oricum ce am avut a fost o chestie ciudata de ambele parti si mai mult nu stiu, sau poate ca nici unul dintre noi nu a fost sufficient de matur sa vada ce trebuia vazut. Aici ma mint singura probabil, probabil ca el a vazut mai devreme decat romantica de mine ce era de vazut si acolo unde eu am vazut speranta era de fapt doar incertitudine. Si acolo unde eu am vazut sansa era doar nesiguranta de a lua o decizie care m-ar rani…si de fapt nu, eu am fost singura care m-am mintit si care a sperat intr-o minune si care nu am acceptat ceva ce el a decis acum multa vreme.

Romantica din mine a vazut in el un bun prieten, a vazut pe cineva matur care a stiut sa ma tina in brate si sa ma ajute cu un sfat cand nu stiam ce sa fac, am vazut in el cineva confortabil, cineva langa care mi-a placut sa ma trezesc dimineata si cu care imi placea sa beau cafeaua pentru ca mereu ma facea sa rad, cineva langa care puteam fi eu: plina de viata, trista, pusa pe sotii, morocanoasa, sensibila, ironica, langa el traiam cu impresia ca ma place asa cum sunt eu cand nu sunt eu. Insa in acelasi timp este cel langa care niciodata nu m-am simtit sigura pe mine, iar in ultima perioada, am fost doar doi straini care aveau nevoie de o ancora care sa le dea siguranta si asta am fost unul pentru altul o ancora pe timp de furtuna.

Poate e bine ca intr-un final am prins si eu mesajul si nu mai incerc, dupa multe luni am ajuns la concluzia ca poate trebuia sa renunt mai devreme insa nu sunt genul, mai ales cand vad ceva care cred ca are potential, insa daca cealalta parte nu iti impartaseste viziunea nu ai cum sa il oblige sa o faca. Si ca atare we asta m-a obosit interior total si m-am simtit lipsita de vlaga si ca si m-a facut sa simt ca am pierdut ceva ce oricum nu a fost al meu nici macar o clipa.

Doamne acum cand scriu imi dau seama cat de complicat gandesc atunci cand incerc sa dau o forma la ceea ce sunt si simt. “Analiza” este ceva de care va trebui sa incerc sa scap pentru ca nu face bine sufletelului meu chinuit! :)))) Insa saptamana trecuta a avut si o parte buna, prietenii mei mi-au adus aminte ca ma iubesc indifferent de nr de km care ne despart.

Fwd: Pozele Zilei :))

2010-08-05T13:25:00.003+03:00

Stiti prietena mea din departatele tari arabe, a facut azi sapaturi si voila ce mi-a trimis cu mesajul de mai jos:

"Iaca ce-am gasit io in calcu meu vechi ....;)"

Pozele sunt facute la un party al companiei acum cred ca 100 de ani sau macar 10 si eu eram in perioada de machiaj excesiv, mergand spre gothic ca sa nu zic trashy look like :))
Oricum m-am super bine dispus, mai ales ca printre multe poze gasite, cateva din cele trimise se numarau si unele cu o persoana de care am uitat complet, Sasha :)) duamne ce slabi, tineri si nebuni eram :))

Merci Cris, m-ai binedispus o leaca, poate chiar mai mult decat o leaca :)