Sunt invizibila, de fapt ma simt ca o stafie, si nu ca una prietenoasa ca si Casper ci pur si simplu ca o stafie…adica simt ca imi tarai picioarele si ca parca sunt invisibila. Azi ma dor picioarele, ma dor pentru ca in week-end m-am plimbat si mi-a placut. Insa azi sunt depresata, sunt depresata pentru ca lumea e ciudata si pentru ca azi simt din nou mediocritatea care musteste in Bucuresti. Nu spun ca eu sunt o exceptionala, cei care ma cunosc stiu ca sunt o zana ;), insa pot fi numita oricum, mai putin mediocra…insa mi-am dat seama ca acceptam mediocritatea prin ceea ce ne place sa vedem la televizor, pe ceea ce ascultam la radio si prin ce ziare cumparam. Azi ma rezum la radio si la sunetele care ies din boxa. Zilele trecute am citit un articol scris de Razvan Exarhu, presupun ca articolul il gasiti pe blogul lui daca aveti sufficient timp si/sau dispozitie sa il cititi: exarhu.ro. Azi, jumatatea cu care imi impart relele de cele mai multe ori si rar bunele, ca doar traim in Romania, mi-a adus aminte ca exista o vreme in care omul acesta vorbea la radio. Pe vremea aia ascultam radio, incerc sa o fac din nou insa oricat as vrea si pe orice post m-as plimba, vocile imi zgarie auzul iar comentariile ma fac sa simt nevoia de a ma da excesiv de repetat si tare cu capul de birou, volan, orice suprafata dura care mi-ar ucide neuronii imbinati de “glumele, repetitiile, vorbele de duh” care ies din boxe/casti si ma ataca la fiecare schimbare de frecventa. Si daca toate aceste polologhi ar fi spuse de o voce suava, care la simpla citire a unui text din ziarul de la chiosc, m-ar face sa inchid ochii si sa imi imaginez cum ar fi ca acea voce sa imi sopteasca vorbe sexy la ureche, poate as trece peste “substanta” care se trage din cuvinte insa de cele mai multe ori vocea care ma asalta la radio imi zgarie fin si ireparabil timpanul.
Vina este din nou a jumatatii mele, daca o pomenesc si a treia oara, trebuie sa imi faca un cadou frumos de aniversare pentru ca poate fi considerat ca ii fac reclama :P el poarta vina pentru incercarile mele din ultima perioada de a re-descoperi radioul. Pasiune mai veche a lui, m-a prins normal si pe mine, insa partea libera la momentul “angajarii” in aceaste discutii a fost cea critica, deoarece oricat as incerca, nu gasesc o voce care sa ma urmareasca noaptea in vise si care sa imi faca broboane pe piele atunci cand intru pe frecventa. Gasesc doar fete care par ca sunt la apogeul unei partide de sex insa fara finalizare, pentru ca atunci cand ai zice ca acum vor tipa, de fapt si-au pierdut suflu, folosesc pauza pentru a trage din nou aer in piept si incep din nous a vorbeasca cu acea voce care se vrea sexuala pana la urmatoarea gura avida de oxigen, iar a doua categorii de femei de la radio sunt cele cu voce de pitipoanca care parca acum a aterizat din nu stiu ce club si simte nevoia de a tipa in microfon in speranta ca octavele ei inalte ma vor face sa ma opresc din butonarea radioului. Barbatii, la ei am de lucru, pentru ca de multe ori imi trebuie ceva timp ca sa ii deosebesc de femei. Unde sunt vocile acelea guturale, parca coborate din cartile de Sandra Brown – acolo barbatii mereu au vocile incarcate de testosteron, mereu vocea lor suna ca o promisiune, mereu sunt sexy doar cand vorbesc, vocea alaturi de maini fac imaginea unui barbat…iar la radio in perioada asta…nu prea am gasit asa ceva.
In prima faza, cand jumatatea (ha, a enspea oara in articol hmmmm ;;) mi-a zis ca la noi, rar auzi o voce buna noua in eter, am zis ca nu se poate, lasa ca ii arat eu. Insa in ignoranta mea, datorata faptului ca de mai bine de 7 ani eu nu mai ascult radiolul, eram convinsa ca am dreptate. Ei bine, nu pot sa zic ca nu ascult, am ascultat Rock FM pe vremea cand nu vorbea nimeni, dupa care vocea de dimineata pe care eu o asteptam sa fie grava, guturala ca a unui rocker ce a crescut fumand tigari si mergand in vama cu cortul m-a oripilat, pentru ca era una de adolescent asa incat am incetat. Si acum vreo 3 ani, intr-o vreme obisnuiam sa ascult Kiss Fm, pentru ca emisiunea lui Dan Fintescu ma bine-dispunea si cumva el reusea sa puna melodiile pe care as fi vrut sa le ascult in momentul “acela”, fie ca era vorba de rock, latino sau tehno house. Insa dupa acea perioada nu a existat nimic care sa ma convinga ca vreau macar dimineata, in drum spre serviciu sa ascult radio-ul. Sau in drumurile prin oras sa setez frecventa pe un post si sa fiu incantata. Iar misiunea mea de a ii demonstra, jumatatii mele, ca se inseala si ca exista voci bune sau macar exista comentarii bune la radio, a esuat lamentabil. Iar azi discutia mi-a adus aminte ca inainte de a fi, ce o fi acum exarhu, a fost o perioada cand era Dj, cel putin mie asa mi-a ramas in cap ca am auzit de el. O voce care si acum imi trezeste un gol in stomac cand ma gandesc cat de bine suna, nu cred ca pot sa va spun o emisiune sau nu cred ca pot sa va spun ceva memorabil pe care l-am auzit cand il ascultam la radio, insa nici nu cred ca as fi vrut, vorbele lui treceau prin mine si ma vrajeau indiferent de ce exprimau, mai era Andrei Gheorghe a carui voce imi placea bine, si imi placea si stilul barbar in care demonstra romanilor ca sunt prosti pe vremea in care mai aveam sperante ca vom reusi ca natie...mai erau si fratii Vintila a caror voce imi place si azi sa o aud in supere sau in reclame, care pentru mine vor ramane vocea generatiei Pro.
Nu stiu musai daca pretentiile mele s-au schimbat datorita trecerii timpului si a faptului ca poate mi-am mai dezvoltat un neuron care sa ii tina companie primului, insa la ora asta nu pot numi nici un DJ a carui voce sa ma convinga sa raman pe postul de radio suficient incat sa imi dau seama daca imi place sau nu, cat despre a imi lua informatii din mediul radio-ului aici deja e utopie, pentru ca sunt oameni care nici macar nu reusesc sa pronunte corect numele vedetelor internationale, asa incat de a citi o stire cursiv si cu intonatie nu putem vorbi. As vrea macar sa imi capteze atentia macar incat sa raman pe postula acela de radio, pentru a ii afla numele. Stiu, stiu o sa imi spuneti ca radiourile sunt comerciale si ca poate eu nu ma aflu in targhetul lor, mi-a zis asta deja o tanti care m-a sunat sa faca un sondaj de opinie cu privire la radiourile din Romania si cand a inceput sa imi turuie gura cam depsre ce sa zic si voua aici mi-a spus ca “imi multumeste pentru timp, insa nu fac parte din targhetul cautat de ei”, raspunsul meu ar fi venit clar......”Adica sunt grasa?!” probabil ca ea nu ar fi gustat ironia, insa eu in sufletel m-as fi bucurat. Nu am apucat sa mai zic nimic pentru ca mi-a inchis telefonul in nas. Nu pot sa o acuz, probabil ca o fi zis ca am probleme hormonale si/sau psihologice iar ea nu este suficient de bine platita incat sa asculte o femeie isterica juma de ora cum comenteaza ca nu ai ce asculta la radio.
Asa incat, astept comentarii cu privire la ce voci interesante as putea auzi si ce stiri memorabile as putea asculta, ar fi de apreciat si o frecventa pe langa sfaturi, pentru ca azi vreau voce si substanta, sau macar voce....ca imaginatia face restul. ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu