marți, 28 ianuarie 2014

Oameni....uuuu!

Comunicarea asta bat-o vina e grea, iar atunci când nu ştii ce vrei e şi mai greu.

Zilele trecute am primit o cerere de conectare pe una din reţelele de socializare, respectivul voia să facă voluntariat în una din organizaţiile în care eu activez. Evident, întrebarea mea a fost ce tip de voluntariat, în ce tip de organizaţie, pe de direcţie, bătrâni, copii, training....răspunsul lui a fost că aia ultima de am adăugat-o eu, luat la bani mărunţi mi-a spus că de fapt nu ştie, crede că e timpul să facă şi el puţin voluntariat, nu ştie ce l-ar atrage, nici cât timp ar aloca nici, nici, nici. În cazul acesta i-am răspuns cu un citat, clasic din Alice în ţara minunilor: Când nu ştii unde vrei să ajungi orice drum te va duce acolo.

Făcând paralelă la viaţa de om de comunicare, lăsând-o în spate pe cea de voluntar, de multe ori am auzit feedback-uri de genul "îmi place dar e ceva ce îmi displace", "vreau să fie aşaaaa...maaaai...nu ştiu cum" şi lista ar putea continua însă mă voi opri aici.

Ce am învăţat din experienţele astea? Am învăţat că atunci când lucrez un brief, să îl fac cât mai amănunţit, să am deja o idee clară în cap asupra la ce îmi doresc şi când dau feedback să mi-l argumentez foarte bine, concis, clar, cu exemple şi să las limbajul de lemn - acasă. Unii, mai isteţi ca mine au strâns feedback-urile primite şi au făcut artă :) o idee extrem de tare, pe care am ţinut să o împărtăşesc cu voi :).

Sper că de acum înainte veţi da cum trebuie cu părerea atunci când trebuie, că idea lor poate fi replicată :).

Olimpiadă, baby!

Se apropie cu paşi repezi Olimpiada de la Sochi. Cei de la BBC Sport au scos un spot prin care anunţă transmisiunile de la ruşi. Unul dintre cele mai bune spoturi pe care le-am văzut în ultima vreme cu o voce aleasă pe mustaţă încât să îţi îngheţe sângele în vine, trailerul de la BBC Jocurile Olimpice de Iarnă este un succes răsunător.

Vocea este dată de actorul britanic Charles Dance, cunoscut vouă din Games of Thrones în rolul lui Tywin Lannister.



sâmbătă, 25 ianuarie 2014

De pe net adunate

Atunci când lucrezi în marketing sau în comunicare, poţi avea multe lipsuri, însă singurul lucru care este obligatoriu să îl ai este imaginaţia.

Cum vrei să faci lucruri cât mai out of the box, astfel încât brandul tău să iasă în evidenţă, mereu trebuie să fii la punct cu ce semai întâmplă prin lume. În multe din cazuri jinduieşti pentru că nu ai cu cine sau cum să implementezi anumite lucruri (buget, aprobări, oameni incompetenţi, oameni care nu sunt dispuşi să rişte etc).

Ei bine, între frustrările mele de om care se află în ţara sau compania sau perioada nepotrivită, am strâns nişte exemple de chestii extrem de drăguţe pe care le împărtăşesc cu voi.


Facilitare grafică și Smart - cum să reziști? :)

Încă din 2007 de când mi-am luat smartul și am întemeiat clubul primesc mereu întrebarea cât de sigură e mașina? Ei bine, probabil că la fel li se întâmplă și celor din America, așa că au făcut pe baza unor povești reale o serie de 4 filmulețe despre Smart - 2 din ele sunt despre siguranță, unul despre cât de încăpător este și al doilea este despre comunitate, cam ca ce avem noi în București, Cluj, Timișoara, Constanța, Târgu Jiu etc :)

Modalitatea de prezentare m-a dublu convins să scriu despre filmulețe, facilitarea grafică este folosită pentru a povesti iar materialul pe care se desenează sunt chiar mașinile :)

Unul dintre proiectele din această vară este să îmi desenez mașina, singură, renunțând poate la inimioarele multicolore care mi-au făcut celebră mașina :)




vineri, 24 ianuarie 2014

Despre iubire şi acceptare

Unul din clipurile care mi-au sărit în faţă în ultima perioadă este unul despre acceptare, melodia este genială însă clipul spune mult mai multe poveşti.

Ce părere aveţi?

joi, 23 ianuarie 2014

Tu, ce tip eşti?

Făcându-mi curat prin computer, am găsit materialele care au stat la baza dezvoltării unui training de al meu, care se numea: "Clientul, stăpânul nostru?". Mă recunosc vinovată, îmi place foarte mult să analizez: pe mine, pe alţii, pe unii, pe ceilalţi. Aşa de tare mi-am dezvoltat această latură, încât îmi pot da seama în câteva minute de foarte multe lucruri despre o persoană, motiv pentru care selecţia mea asupra celor de care mă las înconjurată este şi mai dură.

Revenind acum la curăţenie, vă spuneam ceva de nişte materiale, ei bine acestea fac referire la identificarea tipologiilor de clienţi după modelul DISC, bazate pe modelul stilulrilor comportamentale. Multă cerneală s-a scris pe această temă şi, multe pagini s-au scrie pe alte tipologii şi mai actuale sau mai "cercetate" decât cercetarea, însă pentru mine acesta este unul simplu şi la obiect, uşor de folosit şi...uşor de aplicat. Aşa încât mai jos, câteva idei despre fiecare trăsătură în parte, ia să vă văd, voi de care-mi sunteţi? PS scuzaţi lipsa diacriticelor dar aşa era materialul pe vremea aia...


"Modelul stilurilor comportamentale DISC sta la baza diferentierii tipurilor de clienti si a fost conceput in 1920 de catre William Marston.
Conform acestui model, comportamentul uman este reprezentat de patru factori de baza: dominanţă, influenţă, stabilitate, conformare; acesti factori formand patru stiluri comportamentale care se identifica cu patru tipuri de clienti:

D - Dominant
I - Influent
S - Stabil
C - Meticulos

Mai jos regasim caracteristicile fiecaruia in parte:
Dominantul: Grabit, Galagios, Direct, Competitiv, Provocator,Activ, Dinamic
Influentul: Comunicativ, Deschis, Optimist, Increzator, Sociabil, Prietenos
Stabilul: Constant, Calm, Organizat, Amabil, Conservator, Flexibil
Meticulosul: Perfectionist, Precis, Exact, Organizat, Logic,Structurat, Meticulos

De asemenea, in fiecare dintre aceste tipologii gasim niste trasaturi de baza comune:
Dominantul:
Este interesat intotdeauna de rezultatul final.
Face presiuni pentru obtinerea cat mai rapida a rezultatelor.

Influentul:
Simte nevoia de a interactiona cu oamenii, este entuziasmat, zambeste.
Indrageste mai mult conversatia decat subiectul in sine.

Stabilul:
Accepta solutii verificate, evita riscurile, evita conflictele si reclamatiile.
Client fidel pe termen lung daca prestatorul de servicii nu gafeaza.

Meticulosul:
Are nevoie de fapte, de date, ca sa fie multumit.
Cere informatii precise.

Si acum sa vedem care sunt metodele de abordare pentru fiecare:
Pentru dominant:
Fiti direct, la obiect, nu va pierdeti in detalii şi justificari.
Pastrati un ton al vocii puternic, clar şi increzator, ritmul vocii sa fie rapid.

Pentru influent:
Puneti accentul pe socializare si crearea relatiei. Ascultati-i parerea.
Tonul vocii trebuie sa fie energic, entuziast, prietenos, ritm rapid si vesel.

Pentru stabil:
Ascultati-l cu rabdare, acordati-i timp de gandire.
Tonul vocii trebuie sa fie cald, calm si sigur, ritm lent.

Pentru meticulos:
Cercetati toate aspectele problemei inainte de a-i oferi o solutie.
Folositi un ton formal.
Argumentati totul, oferiti informatii verificate."

V-aţi găsit?

marți, 21 ianuarie 2014

Cum faci reclamă pentru niște mirodenii?

Atunci când vrei să explici ce mult înseamnă mirodeniile într-o mâncare ai mai multe căi prin care poți să atragi lumea:

1. Te numești Petre Ispirescu și te apuci să scoți din penel povestea „Sarea în bucate” - mama, bunica sigur o știu, poate și tata și bunicul s-ar putea să o știe, însă nu bag mâna în foc pentru partea masculină a familei :)oricum ca să vă mai scutesc din factura telefonică vă dau filmul și povestea în versiune vinil, alegeți voi de unde vreți să aflați despre sare și alte mirodenii.

2. Te faci regizor și faci un film cu o femeie frumoasă care îți explică cum stă treaba cu mirodeniile:



3. Și ultima, dar nu cea din urmă faci o reclamă care arată cam așa:



Însă cred că cea mai bună reclamă a mirodeniilor, tot bazarul din Istanbul rămâne, de la miros până la metodele de prezentare a minunățiilor culinare de acolo, totul te îmbie să cumperi și să încerci toate aromele.

Ținem brandul la 220 :)

Acum ceva vreme mergeam la o conferință despre Guerrilla Marketing, mulți speakeri pe scenă - unii cu discursuri bune alți cu discursuri nu așa bune. Mulți oameni în sală unii cu telefoanele închise alții cu ele deschise etc.

Am aflat idei interesante implementate în afară, cum ar fi achiziționarea de muzică prin contactless în stațiile de autobuz sau lansarea noi colecții H&M care îți permitea să cumperi haine înaintea lansări pe baza unui teaser de 15 secunde. (Revin, cu acest exemplu dacă găsesc spoturile de la studiile de caz :D)

La noi, cei de la Beck's au importat o idee plină de utilitate, zic eu - astfel în stațiile de autobuz îți poți încărca telefonul, laptopul sau ce te-a lăsat în pană :) Mie mi se pare o idee super drăguță și care evident atrage atenția asupra brandului :)
Credite foto: Cristian Vasile

luni, 20 ianuarie 2014

Când apa este prețioasă sau când viața ta înseamnă viață pentru alții

Poate ați auzit de Charity: Water - este un proiect unde poți dona bani pentru a se construi fântâni în zone unde apa potabilă este mai prețioasă ca aurul. Poți alege să donezi sau poți alege ca în locul cadoului de ziua ta, oamenii să doneze orice sumă își doresc către acest fantastic proiect.

Rachel, o fetiță din Statele Unite și-a dorit ca de ziua ei, când împlinea 9 ani să doneze 300 de dolari pentru ca 15 oameni să beneficieze de o fântână cu apă potabilă. Din păcate a reușit să strângă doar 220 de dolari însă ce s-a întâmplat mai departe puteți afla urmărind filmulețul....Când viața înseamnă viață, cuvintele nu își mai au rostul.



Despre povestea lui Rachel, am aflat de pe unul din blogurile pe care le urmăresc, Minimalist Baker care împreună cu alți bloggeri culinari au pus în online o carte de bucate care poate fi dată jos, complet gratuit, rugămintea lor și a mea este să intrați pe pagina celor de la Charity: Water și să luați în considerație o mică donație, indiferent de sumă atunci când ne punem împreună să facem ceva cu siguranță la final va ieși un lucru frumos:

http://minimalistbaker.com/smores-hot-chocolate-charity-water-e-cookbook/

Inspiraţional

Am multe visuri, la unele muncesc să le împlinesc, altele încă sunt departe însă sunt în calea mea şi altele sunt doar nişte idei pe care din lipsă de curaj nu le pun în aplicare.

Ei bine, o idee ca cea de mai jos mi se pare nebunească 100%, nu ştiu dacă aş putea să fac aşa ceva, aşa cum nu ştiu dacă aş putea lua decizia să înot kilometri întregi pentru o cauză aşa cum a făcut Lynne Cox în 1987 însă sunt sigură că aş face alte lucruri care pentru alţi oameni ar părea nebuneşti.

Mai jos povestea unui copil care a făcut orice pentru a își îndeplini visul.Filmul, va apărea cândva anul acesta :)

duminică, 19 ianuarie 2014

Recomandare de film - Helvetica

Pentru că este deja duminică, și știu că deobicei se stă în casă, vă fac o recomandare de un documentar interesant, care mie, îmi place.

Câți dintre voi se plâng că au un scris indescifrabil și că sunt încântați că există computerul pentru a scrie mailuri. Cum alegeți felul în care scrieți? de câte ori v-ați jucat cu fonturile pentru a vedea cum arată un paragraf sau un cuvânt?

Există oamenii care pot spune personalitatea unei persoane după scris, la fel fontul pe care îl alegi atunci când scrii un mail, când redactezi un document oficial sau când faci o machetă spune extrem de multe despre tine, ca om de marketing. Fiecare font are povestea lui, iar pentru oamenii din marketing, pentru graficieni sau pur și simplu pentru cei pasionați de frumos, scrisul este extrem de important.

Unul din pașii dezvoltării unui brand este fontul - alegerea celui folosit în corespondența brandului, în scrierea numelui sau al sloganului - această alegere transmite la fel de mult ca imaginile pe care le asociezi cu brandul tău.

Pasionată fiind de scris, evident că fonturile și povestea lor nu mă lasă rece, așa că recomandarea mea are legătură cu cei care dezvoltă scrisul în era digitală :)În filmul de mai jos, am găsit versiunea completă, veți întâlni oameni care și-au făcut o meserie din a crea fonturi, așa încât data următoare când alegeți să scrieți cu Arial sau cu Verdana sau poate cu Verdana, gândiți-vă că în spatele literelor pe care voi alegeți să le folosiți a existat cineva care le-a desenat însă aveți în vedere și ce spune fontul ales de voi sau ce povestește despre proiectul vostru, produsul vostru sau brandul vostru :)



Deci să ne petrecem duminica aflând despre designul de fonturi, despre branduri și despre mici istorioare din trecutul comunicării.

vineri, 17 ianuarie 2014

Fotografie, care e povestea ta?

Azi am avut norocul să port o discuţie superbă cu un om foarte apropiat sufletului meu. Se întâmplă cam odată pe an să ne ciocnim şi să povestim, pentru mine este inspiraţional - este un om cu multe lupte interne, însă un om care "trăieşte în afara cutiei" - cum mi-a răspuns atunci când i-am spus că mereu a fost un om cu idei "out of the box". Discuţiile noastre sunt rare, însă învăţ de fiecare dată, ceva.

Azi una dintre recomandările lui a fost site-ul acesta, un site care spune o poveste şi care este în egală măsură o mare întrebare pentru fiecare dintre noi. Ce întrebări ar isca fotografia voastră şi la ce întrebări nu aţi fi pregătiţi să daţi răspunsul?


Poza este mai veche însă spune exact ce trebuie despre mine şi răspunde la foarte multe întrebări, acesta este motivul pentru care o folosesc de fiecare dată când este nevoie ca poza mea să meargă pe un articol, la o prezentare sau pe cărţile de vizită aşa cum este cazul în JCI. Luaţi la întâmplare o poză alegeţi-vă câteva întrebări din cele postate pe site şi răspundeţi la ele, însă alegeţi ce consideraţi incomod - răspunsurile sunt pentru voi şi vă vor ajuta să vă cunoaşteţi mai bine :)

miercuri, 15 ianuarie 2014

Despre luptă și pozitivitate

Nu voi scrie mult aici pentru că orice aș scrie este de prisos, e suficient să spun că la câteva luni după discursul de mai jos, Sam Berns a încetat din viață. Ce putem învăța de la un bolnav de pregeria sau ce putem învăța de la un copil de 17 ani cu vise, veți afla dacă urmăriți TED-ul de mai jos:



marți, 14 ianuarie 2014

Cine desena în școală?

Câți dintre voi aveați caietele pline de desene făcute în timpul orelor de școală? E ok, acum puteţi să recunoaşteţi pentru că știu că multă lume obișnuia să deseneze. Caietul meu era plin de numele meu scris în diferite forme, floricele etc. Iar anii în care trebuia să desenez la biologie şi zoologie chestii au fost cei mai tari din toată şcoala.

Şi ca să vedeţi ce înseamnă să laşi un om să se exprime, vă fac o recomandare de TED iar dacă îl urmăriţi până la final, veţi învăţa să desenaţi :)

duminică, 12 ianuarie 2014

Ce trebuie să faci când vorbeşti în public, pentru Millennials :)

Pe blogul de la slideshare găsiţi multe articole, unele interesante, altele nu prea :) după gust. Zilele acestea am dat peste unul interesant, din punctul de vedere al unui vorbitor în public, fie el trainer, om de comunicare sau pur şi simplu profesor, da, da profesor. De ce am amintit profesorii la cei care ar trebui să fie interesaţi de articol? Pentru că este vorba de vorbit în public, mai jos, indiferent dacă sunteţi sau nu profesori veţi vedea legătura dintre articol şi profesori.

În opinia mea, întărită de nenumărate ori în ultimi ani, de către tinerii care au venit la trainingurile mele de vorbit în public, profesori nu îşi dau interesul, motiv pentru care nici elevii/studenţii nu îşi dau interesul, formându-se astfel, un cerc vicios. Cerc vicios care duce la o societate a cărei educaţie este făcută din ratingurile unor emisiuni despre scandaluri, umilinţe, lipsa culturii şi altele. Cele mai tari amintiri ale mele despre orele din şcoala generală sunt legate de proful de fizica care venea în clasă şi ne făcea experimente, aşa am învăţat despre dizolvare, interacţiune, submersiune şi altele. Într-un mod amuzant şi interactiv aplicat publicului ţintă respectiv, copii de 10 ani a căror minte era mereu la joacă. Îmi aduc aminte de orele de engleză, în care citeam pe roluri, cu intonaţie, din Shakespeare sau alte chestii culte, la fel de interesante - lecţii care mă implicau pe mine ca public iar prezenţa mea în sală era recunoscută de profesor, prin implicarea mea. Ei bine, asta m-a făcut să îmi dau interesul, să am note bune şi mai ales, după orele de şcoală să rămân cu ceva în cutia craniană.

Nu toţi profesorii iau în considerare asta, nu toţi profesorii acceptă că sunt cazuri şi cazuri dar că principalul motiv pentru care te faci dascăl este pentru a inspira, deschide apetitul pentru cunoaştere şi mai ales pentru a ghida la început de drum, tinerii. Sau cel puţin, eu aşa cred că ar trebui să gândească un profesor. Tot din punctul meu, subiectiv, de vedere, profesorii sunt în primul rând - vorbitori în public - indiferent că conştientizează sau nu acest lucru. În clipa în care în faţa ta ai mai mult de un interlocutor, deja începi să aplici vorbitul în public. Acum vedeţi legătura? :)

Unul din primele lucruri pe care le înveţi ca vorbitor în public, are legătură cu audienţa şi cunoaşterea ei. Un alt lucru pe care "îl furi" sau îl înveţi pe propria piele este implicarea publicului şi recunoaşterea existenţei lui, ce spuneam mai sus - implicarea în lecţiile de engleză şi experimentele fizice setate pentru copii pentru a le menţine atenţia. Indiferent din ce postură vorbim: profesor, vorbitor, trainer sau om de marketing, identificarea şi implicarea publicului ne poate ajuta să găsim acel "quelque chose" care face diferenţa dintre noi şi restul oamenilor care îşi asumă aceaşi titulatură.

Revenind acum la slideshare, în unul dintre articole am găsit cuvântul "millennials" = cei născuţi între 1980 şi 2000. Autorul articolului face câteva recomandări pentru atunci când trebuie să ţii o prezentare în faţa unei audienţe care are în componenţă şi millennials. Evident, articolul face referire la publicul american, însă consider recomandările universal valabile, indiferent de codul poştal aplicat sălii unde ţii prezentarea.

Pe scurt sfaturile şi aici, puteţi citi articolul în întregime:

Fii mobil
Fii transparent
Fii social (adică social media pe lângă clasicele veleităţi de persoană care îmi place să lucrez cu oamenii :P)
Oferă un scop, o viziune (cred că ar putea fi tradus numărul 4)
Fii internaţional (asta nici nu e greu pentru români, cam greu cu studiile de caz din România aşa că oricum ne uităm la alţii în ogradă mai tot timpul)

Simple, evidente şi extrem de la obiect, sfaturile de mai sus, sunt utile. Am ales să postez despre ele pentru că există momente în care credem că le ştim pe toate şi uităm să aplicăm lucrurile de bază, evidente, simple şi care dau reţete de succes! Un reminder, din când în când nu strică :)


vineri, 10 ianuarie 2014

Povestea bananei

Mie, personal, îmi plac bananele. Lenea mea le adoră - uşor de curăţat, fără sâmburi, extrem de versatile - pot fi compoziţie de clătite, pot fi umplutură, pot deveni compoziţie de pâine, pot fi mâncate pe pâine, dar cel mai des însă sunt pur si simplu savurate proaspete, fără alte adăugiri.

Ei bine, te-ai întrebat vreodată de unde vin bananele? ei, da, normal că din copac însă cei de la Dole au o poveste pentru noi. Nu ştiu, cine este agenţia producătoare a conceptului lansat cu ceva timp în urmă, în Europa, însă bună treabă au făcut. Iei banana, abţipildul clasic cu Dole are un cod, iei codul îl introduci pe site-ul producătorului şi afli de unde a venit fructul tău.

Şi ca lucrurile să fie şi mai amuzante, iar interacţiunea ta cu brandul să fie completă, ai pe site diferite filmuleţe despre banane, inclusiv unul de 3 minute care conţine un pic de facilitare grafică şi care îţi explică de unde vine banana :)

Vă las să descoperiţi mai multe la ei pe site, vizualizaţi evident cât savuraţi, o banană! :)

joi, 9 ianuarie 2014

Provocare!

Cum staţi cu standardul de frumuseţe? Dar cu optimismul?

V-am mai vorbit de Ted, pe aici pe undeva, ei bine platforma asta are tot felul de chestii interesante. În America, anul trecut la un TEDx dedicat femeilor :) au avut-o invitată pe Lizzie Valasquez, speaker motivaţional.

Bolnavă de un sindrom rar, care o împiedică să se îngraşe, la 24 de ani cântăreşte 29 de kilograme şi are 0% grăsime corporală. Boala ei este atât de rară încât în lume există doar 2 persoane diagnosticate, Lizzie este una dintre aceste persoane. Mai multe despre acest caz medical puteţi afla de pe Wikipedia.

Începusem acest post cu întrebarea "cum staţi cu standardul de frumuseţe? Dar cu optimismul?" ei bine, mai jos, aveţi o întreagă listă de metode optimiste de a privi viaţa prin ochii unei supravieţuitoare:

miercuri, 8 ianuarie 2014

Promovarea, bat-o vina!

Unul din site-urile pe care le urmăresc cu interes este Slide Share, aici oamenii interesanți din diferite industrii își încarcă prezentările (prezi, powerpoint, key-note etc) de la conferințe, întâlniri, team-buildinguri etc. Astfel, deși nu ai fost în sală la momentul prezentării poți avea acces la o mică parte din informațiile prezentate acolo. Îți alegi oamenii de la care vrei să obții informații și la fel ca orice canal de socializare, primești update-uri. Dacă încă nu știi ce fel de persoane ai vrea să urmărești, nu e bai, primești notificări săptămânale cu prezentările cu cele mai multe vizualizări sau îți poți alege domeniul de interes și la fel să vezi recomandările.

Dacă găsești oamenii potriviți, poți descoperi multe informații, campanii, produse sau proiecte în care să te implici.

Dacă, în schimb, vrei să promovezi ceva, slideshare este o modalitate la îndemână și ușor de folosit. Aici îți poți promova ideile, produsele, proiecte sau de ce nu, chiar brandul personal :). Pe lângă contul meu de persoană fizică, începând de azi, mă ocup și de contul JCI România, unde, dacă dați „Follow” veți putea urmări toate prezentările din conferințe, evenimente și proiecte. Așa, chiar dacă nu ați avut experiența completă: prezentare + livrare, veți putea să vă bucurați măcar de câteva informații, care cine știe, se pot dovedi utile.

luni, 6 ianuarie 2014

Assistant Manager = PR, Sales = Marketing

În urmă cu ceva ani, când îmi căutam eu asiduu loc de muncă pe PR, mereu anunţurile care ofereau un astfel de job aveau un titlu de genul "PR/Assistant Manager" poate nici atunci şi poate nici acum nu ştiu eu cum vine treaba cu PR -ul, însă ştiu câteva chestii despre secretariat, ca orice om aşa mi-am început cartea de muncă, şi oricum aş întroarce-o în capul nu prea au legătură una cu alta. Dacă vorbim despre relaţii cu publicul...asta, stimaţi directori de SRL-uri, este altă mâncare de peşte! Parol!

În wikipedia:Relațiile publice reprezintă funcția managerială distinctă care ajută la stabilirea și menținerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă și la cooperarea dintre o organizație și publicul ei; ele implică managementul problemelor, ajutându-i pe manageri să fie informați asupra opiniei publice și să răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc și accentuează obligațiile managerilor de a anticipa tendințele mediului; ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea și comunicarea bazate pe principii etice.

O altă mâncare de peşte pe care am observat-o este postul de Sales/Marketing. Dacă e să ne luăm după Kotler, considerat de unii un fel de tată al marketingului, avem următoarea definiţie: "Marketing este o activitate menită să satisfacă nevoile și dorințele prin procese de schimbare". De pe wikipedia mai adăugăm o definiţie a "Chartered Institute of Marketing" (CIM) şi anume "procesul managerial de anticipare, identificare și satisfacere a cerințelor clienților într-un mod profitabil". Sursa aici..

Conform DEX on line, la "Vânzare" avem:

VÂNZÁRE, vânzări, s. f. 1. Acțiunea de a vinde și rezultatul ei; vindere. ◊ (Pop.) Vânzare bună! = urare făcută negustorului (sau vânzătorului) de către cumpărător, la plecarea acestuia dintr-o prăvălie. Vânzare silită = vânzare ordonată de autoritatea judiciară pentru datorii neachitate, ◊ Loc. adj. De vânzare = oferit spre vânzare, destinat vânzării, menit să fie vândut. 2. (Concr.) Ceea ce se vinde, obiectul care se vinde; marfa. 3. (Ec.) Procesul de schimb al unor mărfuri, corporale și necorporale, contra unei sume de bani, numită preț. 4. Fig. Trădare. — Vinde + suf. -are.

Cumva poate aici mai înţeleg confuzia dintre Sales şi Marketing, deoarece scopul celor două este cam acelaşi: de a vinde, însă totuşi dacă ne uităm în afară marketingul şi vânzările lucrează împreună, însă rar sunt unul şi acelaşi om, pentru că fiecare urmăreşte alte caracteristici şi vizualizează altfel compania.

Aşa că mă întreb, într-o ţară unde avem la ora asta înregistraţi 507 607 de şomeri care este problema ori oamenii care caută angajaţi nu ştiu ce vor, ori angajaţii nu se bagă la joburi hibride şi de aici... să te ţii!

vineri, 3 ianuarie 2014

Instagram în 2 versiuni

Marea majoritate am auzit, ştim sau folosim Instagram, la ora actuală este cea mai mare reţea socială pentru împărtăşirea pozelor. Indiferent de motivul pe care îl avem: socializare, nevoia de vizibilitate sau pur şi simplu pentru a fi în trend, Instangram-ul poate fi şi este o metodă de promovare.

Astfel, el ar trebui inclus în comunicarea unui brand la fel ca faceebook-ul, pinterest, G+ sau LinkedIn, în funcţie de ce grup ţintă ai. Am câţiva muşterii de îmi citesc blogul care vor considera extrem de util acest post şi se vor inspira din el :), ceea ce înseamnă că în curând vom vedea şi companii româneşti care vor include serviciul, în strategia lor de marketing. Abia aştept! :)

Din punctul meu de vedere, folosit cum trebuie, poţi atrage numai beneficii din el, indiferent că te reprezinţi, sau că reprezinţi un brand sau un produs, promovarea iese - dacă ştii să o faci şi dai dovadă de creativitate şi o bună cunoştere a clientelei.

Mai jos vă prezint 2 conturi:

- primul un brand cu produsele, sentimentele şi clienţii aferenţi - vorbim de Starbucks, care nu mai au nevoie de nicio prezentare :);
- al doilea, un proiect personal ajuns extrem de popular, cel al lui Murad Osmann - un producător de clipuri publicitare şi muzicale - acesta îşi pozează de mai bine de 2 ani prietena cu ajutorul telefonului mobil, în toate colţurile lumii. Social media îl adoră! :)

Şi ca să vă trimit acasă şi cu câteva idei, mai jos introduc o prezentare de pe slideshare, descoperită în această dimineaţă, de la Ross Simmons:


Voi folosiţi Instagram?

joi, 2 ianuarie 2014

Studiu de caz: Oreo

Am decis ca anul acesta să trec la un nou nivel cu blogul și să împărtășesc cu voi, mult mai multe informații despre creativitate, branding, voluntariat, proiecte, facilitare grafică, vorbit în public, training - altfel spus, comunicare și PR, la un alt nivel. Încet, încet aduc la zi blogul și pe măsură ce găsesc lucruri interesante le voi împărtăși cu voi, astfel, când decideți să veniți aici să plecați la următorul site cu o informație utilă. Așa că țineți aproape :)

Azi scriu despre un produs, transformat într-un brand de nivel mondial pe care îl admir, devorez și primesc cadou cu fiecare ocazie posibilă de la jumătatea mea, Oreo. Nu cred că există cineva care să nu fi auzit măcar de biscuiții minune, dacă nu i-a și încercat până acum. Recunoscuți pentru reclamele ingenioase și pentru modalitățiile extrem de creative în care își fac reclamă, anul trecut Oreo a împlinit 100 de ani de existență. Au decis să sărbtorească acest lucru printr-o campanie extrem de ingenioasă, lucrată în SUA de către Draftfcb Chicago: 100 de postări, în 100 de zile, pentru 100 de ani.

Mai jos aveți studiul de caz al campaniei și aici găsiți cele 100 de postări :)



Dacă încă nu ați încercat cel mai bun prieten al laptelui, acum e momentul! :)

Și a mai trecut un an...

Nu știu cum v-ați petrecut miezul nopții la trecerea în 2014, însă am convingerea că singurul care poate face un an să fie bun sau prost ești tu, mă rog, în cazul meu, eu, nu modalitatea în care „pășești” în Revelion. Adică propria persoană îți influențează anul prin viziunea pe care o ai, prin felul în care abordezi lucrurile și prin oamenii de care te înconjori.

Pentru mine, 2013 a fost un an superb, cu multe realizări profesionale la capitolul voluntariat, cu realizări profesionale la SRL-ul unde sunt încadrată, dar mai ales am multe realizări pentru mine - ca om. Anul acesta am învățat, mi-am trăit pasiunile și am iubit - totul cu intensitate! În schimb, nu am mai făcut mai mult sport și nici la capitolul mâncat sănătos 100% nu am excelat însă sunt pe drumul cel bun și fac câte ceva pentru a mă menține sănătoasă zi de zi :)

Pentru 2014 îmi doresc să fiu iubită și să iubesc, îmi doresc ca eu și cei dragi mie să fim sănătoși, să ascult mai mult, să învâț mai mult, să călătoresc mai mult și să zâmbesc mai mult!

Și pentru că una din rezoluțiile din anul aceste este să ascult mai mult, asta ducând la învățare, vă recomand mai jos un TED cu 5 modalității de a asculta mai bine!

La mulți ani!