Ieşi din baie, îţi iei laptopul în braţe şi te aşezi pe scaunul care parcă era acolo special pentru tine. Poza de mai jos exprimă exact momentul „acela” în care ştii ca mâinile îţi vor alerga pe tastatură pentru că totul e aşa cum trebuie - eşti odihnit, eşti calm, vezi totul mai clar şi ai vrea să crezi că ai toate răspunsurile.
Idea de a veni la Cluj să văd concertul Roxette a fost una dintre cele mai bune idei pe care le-am avut anul acesta. Aseară printre cei 20 000 de oameni m-am simţit ca într-o bulă a copilăriei. Primele piese de dragoste pe care mi le amintesc sunt cele ale trupei. Este singura trupa, pot spune asta cu mâna pe inimă, ale cărei melodii le ştiu versurile cap coada, de la primul la penultimul album. Pentru mine aseară a fost un moment magic, un moment în care dragostea a fost la nivel maxim: dragostea pe care ei au dăruit-o unui public fantastic, dragostea pe care publicul îl dăruieşte unei trupe care dă ce are mai bun în ea şi dragostea cuplurilor din jurul meu. Nu a existat nici un concert, în care să văd mai multe perechi fericite libere să îşi manifeste sentimentele pe acorduri şi versuri special create pentru astfel de momente, ţineri puternice de mână sau priviri lungi. Doar pentru faptul că am fost acolo mă simt specială. A fi înconjurată de iubire este un lucru fantastic, speri să te molipseşti şi să te lovească şi pe tine bafta :P în sinea ta te bucuri pentru ei şi îşi doreşti şi tu la rândul tău să ai acea poveste pe care alţii să o invidieze. Pentru că la finalul vieţii astfel de momente te fac să îţi dai seama că ai trăit.
Concertul Roxette este, după cel al lui Bon Jovi cel mai frumos concert la care am participat. Aseară mi-am spus că acesta a fost cadoul lui Marin pentru ziua de naştere a lui Marin! Nici măcar U2 nu s-a ridicat la senzaţia pe care showul de aseară mi-a creat-o. Să vezi o supravieţuitoare ca Marie şi un luptător ca Per plecând de pe scena ţinându-se în braţe şi cu lacrimi în ochii pentru mulţimea care le-a dăruit 2 ore de energie este un moment unic în viaţă. Am primit un cadou fantastic de yiua mea pentru că am fost acolo în mulţime şi am împărtăşit o astfel de clipă.
Înainte de a veni la Cluj citeam într-un articol că Per este cel care se ocupă de pagina de facebook a formaţiei, azi noapte pagina a fost umplută de filmuleţe cu ceea ce s-a întâmplat pe Cluj Arena. Imposibil! Sentimentul pe care l-am avut în public nu ar fi putut fi surpins indiferent de cât de performantă ar fi fost camera. Pentru mine fiecare piesă aseară a însemnat un mesaj, un mesaj de dragoste, un mesaj de supravieţuire, speranţă şi de ce nu de viaţă pur şi simplu, iar asta nu poate fi redat pe peliculă.
Am plâns şi am zâmbit la acest concert pentru că pentru Marin cea matură Roxette a însemnat trupa copilăriei! După fiecare melodie încheiată mă simţeam fără voce şi secătuită de energie, însă un nou acord scotea din mine un alt vers, o altă inflexiune a vocii, exact cum ştiam eu că suna Marie pe casetele tocite de atâta ascultare şi prin faţa ochiilor mi se perindau versurile pe care le scriam ca apoi să mi le traduc...dorindu-mi să ajung să pot scrie şi eu la fel de bine peste ani.
Cam asta a însemnat pentru mine concertul Roxette. Nu îmi pare rău că i-am pierdut la Bucureşti. Acum! Aseară! A fost momentul perfect! Am încheiat concertul cu lacrimi în ochi şi cu dorinţa arzătoare să ajung la vârsta lor şi să existe cineva, undeva care să poată scrie despre mine ceea ce mie mi-a rămas în cap după ei: Mi-aţi tăiat respiraţia!
Îmi este extrem de greu să aleg doar o melodie din zecile de piese care au însemnat, şi care îmi dau seama că încă înseamnă enorm pentru mine. Am ales totuşi Joyride, pentru că asta trebuie să fie viaţa...Dacă eşti suficient de norocos o să întâlneşti persoana care să stea lângă tine când vrei să schimbi lumea, să te ţină de mână atunci când trăiesti un moment unic ca aseară sau să îţi zâmbească de bună dimineaţa si sa fie alături de tine până la final pentru a îi putea spune „ce cursă genială mi-a fost dat să trăiesc lângă tine, mulţumesc că mi-ai tăiat respiraţia!”. Asta îmi doresc cu ardoare pentru mine, şi asta doresc şi pentru voi în prag de seară, din Cluj...de departe...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu