Bucurestiul e plin de cersetori, unii care ies in evidenta si altii care cersesc in tacere, fara a te agasa cu prezenta, insistenta sau voce in lumea ta atat de plina de "ceva, orice dar important", la acestia din urma doar ochii le vorbesc despre speranta pierduta si fara sansa de regasire. Din aceasta categorie faceau parte si batranii de care va povestesc, insa ei aveau si altceva care ii facea speciali in ochii mei si mai bogati decat oricare din marlanii cu masini "bengoase" de la stop-se aveau unul pe altul, si dupa atat de multa vreme inca se iubeau. Iti dadeai seama din felul in care ea, garbovita de ani, impingea carutul folosindu-l in acelasi timp pe post de sprijin in locul bastonului, pe care el, il tinea in poala si isi plimba alene degetele peste. Privirea lui se ridica din cand in cand peste umar si ii intalnea privirea ei, in acelasi moment in care ea lua una din maini de pe manere pentru a isi sterge sudoarea de pe frunte.....cu batista...lui.
Sent from my Nokia phone
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu